1. [DEX '09] MĂTASE, (2) mătăsuri, s. f. 1. Fibră textilă naturală de borangic prelucrat. ♦ Fibră textilă vegetală sau sintetică fabricată prin diverse procedee chimice și având proprietăți asemănătoare cu cele ale firului de borangic. ♦ Țesătură fină, cu desime mare și greutate mică, executată din astfel de fibre. 2. Varietate de țesături din aceste fibre. ◊ Loc. adj. De mătase = mătăsos, lucios, moale. ◊ Expr. Crescut în mătase = crescut în avuție, în belșug; răsfățat, cocoloșit. ♦ Ață de mătase (1). 3. (Bot.; cu sens colectiv) Fire subțiri, cafenii-gălbui, care învelesc știuletele porumbului și care ies din pănuși în formă de smoc. 4. Compuse: (Bot.) mătasea-broaștei = denumire dată unor alge verzi, filamentoase, care formează mase plutitoare la suprafața apelor dulci stătătoare; mătasea-bradului = mătreață-de-arbori. [Pr.: (reg.) mătasă] – Lat. metaxa.
2. [DLRLC] MĂTASE, (1) mătăsuri, s. f. 1. (Și în forma mătasă) Fibră textilă obținută prin fierbere din borangic (mătase naturală); p. ext. fibră textilă vegetală sau sintetică avînd proprietăți asemănătoare cu proprietățile firului de borangic; (la pl.) soiuri de țesături din asemenea fire. «Burghezia»... dă grîul țăranului pe mătăsurile franțuzești. IBRĂILEANU, SP. CR. 200. Moș Nichifor avea o biciușca cu șfichiul de mătasă. CREANGĂ, P. 107. ◊ Fig. La noi sînt codri verzi de brad Și cîmpuri de mătasă. GOGA, P. 12. Se tolănesc alene. pe mătasa troscotului. DELAVRANCEA, S. 97. Părul ei cel negru-n valuri de mătasă se desprinde. EMINESCU, O. I 142. ◊ Vierme de mătase v. vierme. Gogoașă de mătase v. gogoașă. ♦ Expr. (Rar) Crescut în mătase = crescut în avuție, în belșug; răsfățat. Fata crescută-n mătasă N-ai la ce-o aduce-n casă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 436. 2. (Cu sens colectiv; în expr.) Mătasea porumbului = fire subțiri, cafenii-gălbui, care ies din pănuși, la vîrful știuletelui de porumb, în formă de smoc mătăsos. Stilele acestor flori sînt prelungite în formă de firișoare, cunoscute sub numele de mătasa porumbului. BOTANICA 206. Își arată dinții prin mustăcioara de coloarea mătăsii uscate de porumb. SADOVEANU, O. A. II 209. 3. Compuse: mătasea-broaștei = alge verzi, filamentoase, formînd mase plutitoare la suprafața apelor dulci și stătătoare; lîna-broaștei, mătreață (2). Sub pod, printre firele verzi de mătasa-broaștei, se legănau două mîini albe cu degetele desfăcute. CAMILAR, N. I 70; mătasea-bradului = mătreață de arbori, v. mătreață (2); fluture de mătase v. fluture. Pl. și: mătăsi (DONICI, F. 57). – Variantă: mătasă s. f.
3. [DOOM 3] mătasea-bradului (plantă) s. f. art., g.-d. art. mătăsii-bradului
4. [DOOM 2] !mătasea-bradului (plantă) s. f. art., g.-d. art. mătăsii-bradului
5. [DGS] mătase s.f. I 1 (ind. text.; și mătase naturală) <reg.> arămiz, <turc.; înv.> ceatma. A cumpărat mătase pentru o rochie de seară. 2 fig. (fam.) v. Belșug. Bogăție. Bunăstare. Cornul abundenței (v. corn). Înflorire. Prosperitate. II (bot.) 1 (la porumb; și mătase-de-porumb, art., mătasea-porumbului) <pop.> mustață, <reg.> păr. Mătasea-porumbului învelește știuletele porumbului, ieșind din pănuși în formă de smoc. 2 (art.) mătasea-broaștei = Conferva rivularia; <reg.> ața-apei (v. ață), jabrina-broaștei, lâna-apei (v. lână), lâna-broaștei (v. lână), lâna-broaștelor(v. lână), lână-broștească, lână-de-apă, lână-de-broască, lână-de-broaște, lână-verde, liniște, mătase-de-apă, mătăcină, mătreață, mătreață-de-apă, mătreață-de-baltă, mătreață-verde, măturița-bungeacului (v. măturiță), mușchi2, plămână, râia-broaștei (v. râie), râie-broștească, râie-de-apă, smântână, smoală, strai-de-broască, straiul-broaștei (v. strai), tubău, țolul-broaștei (v. țol); (reg.) mătase-de-apă v. Mătasea-broaștei (Conferva rivularia); (art.) mătasea-bradului v. Mătreață-de-arbori (Usnea barbata); mătasea-trifoiului v. Cuscută. Torțel (Cuscuta epithymum). 3 (reg.) v. Gălbinare (Serratula tinctoria).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL