1. [MDA2] maghistratualicesc, ~ească a [At: MOLNAR, I. 250/19 / Pl: ~ești / E: magistratual + -icesc] 1-6 (Îvr) Magistratual (1-6).
2. [DAR] maghistratualicesc, maghistratualicescă, adj. (înv.) de magistratură, al justiției.
3. [DLR] MAGHISTRATUALICÉSC, -EÁSCĂ adj. (Învechit, rar) Care se referă la magistratură (1), al magistraturii. În Atina. . . ocîrmuirea să încredințasă unor persoane maghistratualicești, pre carii îi numisă arhonte. MOLNAR, I. 250/19. - Pl.: maghistratualicești. – Maghistratual + suf. -icesc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL