1. [DEX '09] LUCERNĂ s. f. Plantă perenă din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din câte trei foliole și cu flori albastre-violacee, cultivată ca plantă furajeră (Medicago sativa). [Var.: (reg.) luțărnă, luțernă s. f.] – Din germ. Luzerne.
2. [DEX '09] LUȚARNĂ[1] s. f. v. lucernă.
3. [DEX '09] LUȚERNĂ s. f. v. lucernă.
4. [MDA2] lătără sf vz lucernă
5. [MDA2] lucernă2 sf [At: MARIN, F. 105/37 / Pl: ~ne / E: lat lucerna] (Ltî) Lampă cu ulei.
6. [MDA2] lucernă1 sf [At: ENC. AGR. III, 616 / V: (reg) lățăr~, lițăr~, lițer~, luțăndră, luțăr~, luțâr~, luțer~, luzer~ / Pl: ~ne / E: ger Luzerne, fr luzerne, mg lucerna] 1 (Șîc ~-albastră, ~-de-Banat) Plantă perenă din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din câte trei foliole și cu flori albastre-violacee, cultivată ca plantă furajeră (Medicago sativa). 2 (Bot; reg; șîc ~-galbenă) Culbecească (Medicago falcata). 3 (Bot; reg; șîc ~-neagră) Trifoi mărunt (Medicago lupulina). 4 Cultură de lucernă (1). 5 (Pop; îe) A scăpa în ~ A se îmbăta.
7. [MDA2] luțăndră sf vz lucernă
8. [MDA2] luțărnă sf vz lucernă
9. [MDA2] luțârnă sf vz lucernă
10. [MDA2] luțearnă sf vz lucernă
11. [MDA2] luțendră sf vz lucernă
12. [MDA2] luțernă sf vz lucernă
13. [MDA2] luzernă sf vz lucernă
14. [CADE] ❍ CLEIU2 sbst. Băn. 🌿 = LUTERNĂ
15. [DEX '98] LUȚARNĂ s. f. v. lucernă.
16. [DLRLC] LUCERNĂ s. f. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din cîte trei foliole și cu flori de culoare violetă pînă la purpuriu-închis, cultivată ca plantă furajeră (Medicago sativa). Dintre leguminoase, se cultivă pentru furaj trifoiul și lucerna. BOTANICA 174. – Variante: luțărnă (C. PETRESCU, R. DR. 242), luțernă (SADOVEANU, E. 121) s. f.
17. [DLRLC] LUȚĂRNĂ s. f. v. lucernă.
18. [DN] LUCERNĂ s.f. (Ant.; la greci și la romani) Corp de iluminat în care ardea o feștilă înmuiată în ulei. [< it., lat. lucerna].
19. [MDN '00] LUCERNĂ s. f. (la greci și la romani) corp de iluminat în care ardea o feștilă înmuiată în ulei. (< lat. lucerna)
20. [Șăineanu, ed. VI] lucernă f. V. luzernă.
21. [Șăineanu, ed. VI] luzernă f. plantă din fam. leguminoaselor. numită vulgar culbeceasă și ghizdeiu, constitue un nutreț foarte bun (Medicago falcata = fr. luzerne).
22. [Scriban] *lucérnă f., pl. e (fr. luzerne, d. pv. luzerno, adică „lucitoare”, ca semințele eĭ, d. luzir, a luci, infl. de it. lat. lucerna, lampă). Un fel de trifoĭ cultivat ca nutreț (medicago sativa). – Și luțernă (după germ. rus.).
23. [Scriban] *luțérnă, V. lucernă.
24. [Scriban] *luzérnă, V. lucernă.
25. [DOOM 3] lucernă s. f., g.-d. art. lucernei
26. [DOOM 2] lucernă s. f., g.-d. art. lucernei
27. [DMLR] luțărnă (= lucernă) s. f. (pl. – )
28. [MDO] lucernă, gen. lucernei
29. [IVO-III] luțernă sg.
30. [DER] lucernă (-ne), s. f. – Plantă (Medicago sativa). – Var. luțernă. Fr. luzerne, var. germ. Luzern.
31. [DE] LUCERNE 1. V. Lacul celor Patru Cantoane. 2. V. Lucerna.
32. [DE] LACUL CELOR PATRU CANTOANE (VIERWALDSTÅTTER SEE [fi:rvaltʃtetr zee], germ LUZERN, fr. LUCERNE), lac în partea central-nordică a Elveției, situat între cantoanele Lucerna, Schwyz, Uri, Nidwalden, la poalele Alpilor, la 434 m alt.; 114 km2; lungime: 38 km; lățime max.: 4 km; ad. max.: 214 m. Traversat de râul Reuss (afl. dr. al râului Aare). Important obiectiv turistic. Pe malurile sale se găsesc mai multe stațiuni climaterice (Luzern, Cham, Zug, Brunnen, Sisikon, Buochs, Stansstad).
33. [DE] LUCERNA (LUCERNE [lüsérn], LUZERN [lútsern]) 1. Oraș în partea central-nordică a Elveției, pe țărmul de NV al Lacului celor Patru Cantoane, la gura de vărsare a râului Reuss, centru ad-tiv al cantonului cu același nume; 58,2 mii loc. (1997). Nod de comunicații. Ind. metalurgică; constr. de mașini, electrotehnică, mecanică fină, textilă, chim., alim. Stațiune turistică. Monumente: Hofkirche Sankt Leodegar, construită în anii 1633-1644 pe locul unei biserici din sec. 8; Sankt Peter (1178, refăcută în 1750); Biserica iezuiților (1667-1677); Mariahilfe (1676-1681); Primăria în stil renascentist (1599-1606); podurile (peste râul Reuss) Kapell-Brücke (1333) și Spreur-Brücke (1407). Turnul de Apă (simbolul orașului). Fundat în sec. 8. A primit statut de oraș în c. 1178. Bastion al catolicismului, a condus coaliția cantoanelor catolice în războiul civil din 1847. 2. Canton în partea central-nordică a Elveției; 1,5 mii km2; 341,8 mii loc. (1997). Centrul ad-tiv: Lucerna. Expl. forestiere. Zonă de agricultură intensivă (cereale și creșterea animalelor).
34. [DE] LUCÉRNĂ (< germ.) s. f. Plantă furajeră, perenă, din familia leguminoaselor, cu lăstari înalți până la 120 cm, frunze trifoliate și flori albastre-violacee (Medicago sativa). Este rezistentă la ger și secetă, are o mare capacitate de producție și o valoare nutritivă ridicată.
35. [Argou] lucernă s. f. sg. fleacuri, lucruri neînsemnate.
36. [DGS] lucernă s.f. I (bot.) 1 (și lucernă-albastră, lucernă-de-Banat) Medicago sativa; <reg.> culbeceasă, ghizdei, trifoi, trifoi-frâncesc, trifoi-pe-șapte-ani, trifoi-unguresc. 2 (și lucernă-neagră) Medicago lupulina; trifoi, trifoi-mărunt, trifoiaș-galben, <reg.> drob2, vârtejul-pământului (v. vârtej). 3 (și lucernă-galbenă; reg.) v. Culbeceasă (Medicago falcata). 4 (colect.) lucernieră. Lucerna este locul semănat cu lucernă. II (arg.) v. Bagatelă. Fleac. Mărunțiș. Nimic. Prostie.
37. [DRAM 2021] lucérnă, (luțernă, luțărnă), s.f. Trifoi cultivat ca plantă furajeră (Medicago sativa). – Din germ. Luzerne (DEX, MDA).
38. [DRAM 2015] lucernă, (luțernă, luțărnă), s.f. – (bot.) Trifoi cultivat ca plantă furajeră (Medicago sativa). – Din germ. Luzerne (DEX, MDA).
39. [DRAM] lucernă, (luțernă, luțărnă), s.f. – (bot.) Plantă perenă din familia leguminoaselor, cultivată ca plantă furajeră (Medicago sativa). – Din germ. Luzerne.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL