1. [DEX '09] LĂRGUȚ, -Ă, lărguți, -e, adj. Diminutiv al lui larg; destul de larg, de lejer. – Larg + suf. -uț.
2. [MDA2] lărguț, ~ă a [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~i, ~e / E: larg + -uț] 1-20 (Șhp) (Cam) larg (1-2, 15, 17, 25-30) Si: (înv) lărguriu (1-20), lărguliță (1-20), (îvr) lărgușor (1-20).
3. [DLRLC] LĂRGUȚ, -Ă, lărguți, -e, adj. Diminutiv al lui larg; cam larg, comod.
4. [DOOM 3] lărguț adj. m., pl. lărguți; f. lărguță, pl. lărguțe
5. [DOOM 2] lărguț adj. m., pl. lărguți; f. lărguță, pl. lărguțe
6. [DE] LĂRGUȚA, Tezaurul de la ~, tezaur descoperit în două etape (1956 și 1963) lângă satul L. (jud. Cahul). Conține 24 de obiecte din aur (o cupă cu 21 de monede bătute de Filip II și Alexandru Macedon și două salbe în stil animalier) datând din a doua jumătate a sec. 4 î. Hr. Se păstrează la Muzeul de Stat din Chișinău.
7. [DGS] lărguț, -ă adj. <înv. și pop.> lărguleț, lărgușor, <înv.> lărguliță. Sacoul îi este cam lărguț.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL