1. [DEX '09] LĂDĂȚUIE, lădățui, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui lădiță. – Lădiță + suf. -uie.
2. [MDA2] lădățuie sf [At: (sec. XVIII) IORGA, S. D. XXI, 139 / V: (reg) ~țâie / Pl: ~ui / E: ladă + -ățuie] 1-12 (Reg; șhp) Lădiță (1-12). 13 (Reg) Copăiță la moară.
3. [Scriban] lădățúĭe f., pl. uĭ (dim. d. ladă). Est. Lădiță.
4. [MDA2] lădățâie sf vz lădățuie
5. [DOOM 3] lădățuie (reg.) s. f., art. lădățuia, g.-d. art. lădățuii; pl. lădățui
6. [DOOM 2] lădățuie (înv., reg.) s. f., art. lădățuia, g.-d. art. lădățuii; pl. lădățui
7. [DGS] lădățuie s.f. (reg.) v. Lădișoară. Lădiță.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL