1. [DE] KAMO no CHŌMEI [camonotʃömei] (c. 1156-1216), călugăr, poet, eseist, muzician și filozof japonez. A cultivat meditația budistă, reflectată în antologia „Noua culegere de poezie veche și modernă”. În volumul „Povestea celor patru anotimpuri” prezintă viața de la Curte pe parcursul unui an. Autorul cunoscutei lucrări „Însemnări din coliba mea”.
2. [DE] KAMO no MABUCHI [camonomabútʃi] (pseud. Agatai) (1697-1769), erudit japonez. Supranumit „părintele studiilor antice”. A înființat (1738) o școală de limbă și literatură japoneză, urmărind puritatea limbii și reîntoarcerea la vechile tradiții japoneze, idei exprimate în numeroasele sale tratate. A fost unul dintre întemeietorii filozofiei japoneze. Poeme melancolice bazate pe idealul „sincerității”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL