Definiție și ce înseamnă jintui

1. [DEX '09] JINTUI, jintuiesc, vb. IV. Tranz. A frământa cașul pentru a-l stoarce de zer. [Prez. ind. și: jintui] – Cf. jintiță.

2. [MDA2] jintui vt [At: PAMFILE, I. C. 34 / V: jân~, jen~ / Pzi: ~esc, jintui / E: ns cf jintiță] (Reg) 1 A frământa cașul pentru a-l stoarce de zer. 2 (Fig) A stoarce pe cineva de avere. 3 (Fig) A bate pe cineva. 4 A aduce pe cineva la ordine Si: a muștrului. 5 A unge hainele cu un fel de unt pentru a le apăra de insecte. 6 A scormoni focul. 7 A sparge cărbunii din foc. 8 (Pan) A clătina mereu un vas pentru ca lichidul din el să se amestece bine. 9 A scurge lichidul dintr-un vas în altul. 10 A întoarce varza din butoi pentru a se înăcri.

3. [DEXI] jintui vb. IV. tr. 1 A frămînta cașul pentru a-l stoarce de zer. 2 fig. (compl. indică oameni) A stoarce de bani, de avere. 3 fig. (compl. indică oameni) A bate. • prez. ind. jintui, -iesc. /cf. jintiță.

4. [CADE] JINTUI (-uesc) vb. tr. 🐑 1 A stoarce janțul ¶ 2 A luă urda ce se formează deasupra în căldarea în care s’a pus zărul să fiarbă.

5. [DEX '98] JINTUI, jintuiesc (jintui), vb. IV. Tranz. A frământa cașul pentru a-l stoarce de zer. – Cf. jintiță.

6. [DLRLC] JINTUI, jintuiesc, vb. IV. Tranz. A frămînta cașul pentru a-l stoarce de zerul rămas după strecurat.

7. [Șăineanu, ed. VI] jintuì v. 1. a stoarce cașul de janț; 2. fig. a bate și a stoarce de avere.

8. [MDA2] jântui v vz jintui

9. [MDA2] jentui v vz jintui

10. [CADE] ❍JĂNTUI = JINTUI.

11. [CADE] JINTUIT I. adj. p. JINTUI. II. sbst. 🐑 1 👉 JANȚ ¶ 2 Faptul de a jintui.

12. [DLRM] JINTUIT2, -Ă, jintuiți, -te, adj. (Despre caș) Frămîntat și stors de zer. – V. jintui.

13. [Scriban] jintuĭésc v. tr. (d. jintiță). Bat laptele închegat cu jintălău și-l pun la scurs în sac. Pritocesc moarea (Trans. Viciu).

14. [DOOM 3] jintui (a ~) (a frământa cașul) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jintuiesc, 3 sg. jintuiește, imperf. 1 jintuiam; conj. prez. 1 sg. să jintuiesc, 3 să jintuiască

15. [DOOM 2] jintui (a ~) (a frământa cașul) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jintuiesc, imperf. 3 sg. jintuia; conj. prez. 3 să jintuiască

16. [DGS] jintui vb. IV. tr. I (compl. indică cașul) a murseca. A jintuit cașul de zerul rămas după strecurare. II fig. (rar) 1 (compl. indică ființe) v. Atinge. Bate. Lovi. 2 (compl. indică oameni) v. Extorca. Jecmăni. Jefui. Jumuli. Jupui. Mulge. Scurge. Stoarce. Suge.

17. [DAR] jintui, jintuiesc, vb. IV (pop.) 1. a stoarce cașul de zer, frământându-l pe crintă cu mâinile. 2. a clătina un vas cu lichid, pentru ca acesta să se mestece. 3. (fig.) a bate. 4. (fig.) a stoarce de avere (pe cineva).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] jâmi v vz jimi 2. [MDA2] jimi vi [At: PSALT. HUR. 220/39 / […]
1. [MDA2] jimlișcă sf [At: PRIBEAGUL, P. R. 56 / V: jămi~, jemi~, jemni~, jimi~ […]
1. [MDA2] jimui vi [At: DA / V: jumuli / Pzi: ~esc, jimui / E: […]
1. [MDA2] jimet [At: (a. 1847) URICARIUL X, 403 / V: (reg) ~măt, jum~ / […]
1. [MDA2] jinar s [At: PAȘCA, GL. / Pl: ~i / E: nct] (Reg) Plantă […]
1. [DEX '09] JIND s. n. Dorință adâncă, poftă (de ceva greu de obținut). ◊ […]
1. [MDA2] jindios, ~oasă a [At: DA / V: jân~ / Pl: ~oși, ~oase / […]
1. [DEX '09] JINDUI, jinduiesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A dori ceva în […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro