Definiție și ce înseamnă însutit

1. [DEX '09] ÎNSUTIT, -Ă, însutiți, -te, adj. De o sută de ori mai mare sau mai numeros, centuplu; p. ext. mult mai mare, mult mai numeros. – V. însuti sau în + sută + suf. -it.

2. [MDA2] însutit, ~ă [At: MINEIUL (1776), 1221/2 / Pl: ~iți, ~e / E: însuti] 1 a Mărit de o sută de ori. 2-3 a De o sută de ori (mai mare sau) mai mult. 4 a Înmulțit cu o sută. 5 a De foarte multe ori. 6 av Foarte tare. 7 av Foarte mult.

3. [DLRLC] ÎNSUTIT, -Ă, însutiți, -te, adj. De o sută de ori mai mare sau mai numeros; p. ext. foarte mare, foarte mult, amplificat. Capacitatea creatoare de istorie a maselor devine însutită în perioadele de revoluție. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 387, 3/2. ◊ (Adverbial) Cîte-am tras și-am pătimit, Le avem de răsplătit Însutit și înmiit! DEȘLIU, M. 65. Dar Ipate se îmbogățise însutit și înmiit. CREANGĂ, P. 153.

4. [Scriban] însutit, -ă adj. Făcut de o sută de orĭ maĭ mare. Adv. A cîștigat însutit.

5. [DEX '09] ÎNSUTI, însutesc, vb. IV. Tranz. A spori, a mări de o sută de ori; p. ext. a face mult mai mare, mult mai numeros. – În + sută.

6. [MDA2] însuti vt [At: CONACHI, P. 281 / Pzi: ~tesc / E: în- + sută] 1 A mări de o sută de ori. 2 A repeta de o sută de ori. 3 A înmulți un număr cu o sută. 4 A repeta de foarte multe ori. 5 A face mult mai mare sau mai numeros.

7. [DLRLC] ÎNSUTI, însutesc, vb. IV. Tranz. A mări de o sută de ori; p. ext. a mări foarte mult, a face să fie mult mai mare sau mai numeros. Răcnea cumplit și învîrtea pe deasupra capului o sabie care-și însutea fulgerele în soare. SADOVEANU, O. VII 13. Fiecare om... plătea cît o sută de oameni, căci se lupta pentru dînsul... slobozenia însutește puterea. RUSSO, S. 132.

8. [Șăineanu, ed. VI] însutì v. a (se) face de o sută de ori mai mare.

9. [Scriban] însutésc v. tr. Fac de o sută de orĭ maĭ mare.

10. [DOOM 3] însutit adj. m., pl. însutiți; f. însutită, pl. însutite

11. [DOOM 2] *însutit adj. m., pl. însutiți; f. însutită, pl. însutite

12. [DOOM 3] însuti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. însutesc, 3 sg. însutește, imperf. 1 sg. însuteam; conj. prez. 1 sg. să însutesc, 3 să însutească

13. [DOOM 2] însuti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. însutesc, imperf. 3 sg. însutea; conj. prez. 3 să însutească

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] însurăți vr [At: MARIAN, S. R. II, 32 / Pzi: ~țesc / E: […]
1. [MDA2] însurățire sf [At: MANGIUCA, ap. TDRG / Pl: ~ri / E: însurăți] Legare […]
1. [DEX '09] ÎNSUTI, însutesc, vb. IV. Tranz. A spori, a mări de o sută […]
1. [MDA2] însutire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: însuti] 1 Mărire […]
1. [MDA2] însușie sf [At: MARIAN, ap. TDRG / V: ~săș~ / Pl: ~ii / […]
1. [DLRLC] ÎNSUȘIETATE,[1] însușietăți, s. f. (Neobișnuit) Însușire2. Să se adune... toți învățații și să […]
1. [MDA2] însușime sf [At: (a. 1842) CAT. MAN. 8, 30 / Pl: ~imi / […]
1. [DEX '09] ÎNSUȘIT, -Ă, însușiți, -te, adj. (Înv.) Propriu, caracteristic. – V. însuși. 2. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro