Acasã » Definitii » Definiție și ce înseamnă infirmativ

Definiție și ce înseamnă infirmativ

1. [DEX '09] INFIRMATIV, -Ă, infirmativi, -e, adj. (Jur.) Care anulează (o sentință). – Din fr. infirmatif.

2. [MDA2] infirmativ, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr infirmatif] (Jur) Care anulează o sentință.

3. [CADE] * INFIRMATIV adj. ⚖️ Care anulează: sentință ~ă [fr.].

4. [DN] INFIRMATIV, -Ă adj. (Jur.) Care anulează (o sentință). [< fr. infirmatif].

5. [MDN '00] INFIRMATIV, -Ă adj. care anulează (o sentință). (< fr. infirmatif)

6. [Șăineanu, ed. VI] infirmativ a. Jur. care infirmă, anulează: sentință infirmativă.

7. [Scriban] *infirmatív, -ă adj. (d. a infirma; fr. -atíf). Jur. Care servește la infirmare, la anulare: sentență infirmativă.

8. [DOOM 3] infirmativ adj. m., pl. infirmativi; f. infirmativă, pl. infirmative

9. [DOOM 2] infirmativ adj. m., pl. infirmativi; f. infirmativă, pl. infirmative

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[Șăineanu, ed. VI] îndoeală f. 1. acțiunea de a(se) îndoi: pozițiune șovăitoare între două lucruri […]

[Șăineanu, ed. VI] îndoelnic a. 1. supus îndoelii: rezultatul e îndoelnic; 2. neîndestulător: lumină îndoelnică. […]

[MDA2] îndogăți vr [At: RĂDULESCU-CODIN, Î. 322 / Pzi: ~țesc / E: nct] (Reg) A […]

1. [DEX '09] ÎNDOIALĂ, îndoieli, s. f. 1. Neîncredere; ezitare, șovăială; îndoire. ◊ Loc. adv. […]

[DAR] îndoiat, -ă, adj. (reg., înv.) 1. îndurerat. 2. plin de îndoieli, fără credință; bănuitor. […]

1. [MDA2] îndoiciune sf [At: DOSOFTEI, V. S. 130 / P: ~do-i~ / Pl: ~ni […]

1. [DEX '09] ÎNDOIELNIC, -Ă, îndoielnici, -ce, adj. Care provoacă îndoială, care nu poate fi […]

1. [MDA2] îndoime sf [At: MINEIUL (1776) 40 2/2 / P: ~do-i~ / Pl: ~mi […]