1. [DEX '09] IMPRIMA, imprim, vb. I. Tranz. 1. A face, a lăsa urme prin apăsare, deformare etc.; a întipări. ♦ A înregistra sunete pe o bandă, pe un disc etc. 2. A tipări. ♦ A aplica, a fixa pe o țesătură desene colorate. 3. Fig. A comunica; a transmite. ♦ A impune, a determina. – Din fr. imprimer.
2. [MDA2] imprima vtr [At: NEGRUZZI, S. I, 336 / Pzi: imprim, ~mez / E: fr imprimer] 1-2 A lăsa urme prin apăsare, deformare. 3-4 A tipări. 5-6 (Tex) A transpune pe o pânză desene colorate. 7-8 A înregistra sunete pe o bandă. 9-10 (Fig) A comunica. 11-12 (Fig) A determina.
3. [CADE] * IMPRIMA (-im) vb. tr. 1 A întipări, a lăsa o urmă pe o suprafață oare-care ¶ 2 📰 A tipări ¶ 3 A comunica, a transmite [fr.].
4. [DLRLC] IMPRIMA, imprim, vb. I. Tranz. 1. A face urme prin apăsare. ♦ (Cu privire la unde acustice) A înregistra (folosind diverse procedee tehnice). 2. (Tipogr.) A tipări. ◊ Bun de imprimat, formulă care se scrie pe corectura unei publicații pentru a arăta că zațul este corect și poate fi tipărit. (Substantivat) Corectura pe curat trebuie s-o văz eu și să dau bunul de imprimat. CARAGIALE, O. VII 516. ♦ A întipări (pe o țesătură) desene colorate. A imprima o stambă. 3. Fig. A comunica, a transmite, a da. Electrificarea țării va imprima un ritm puternic operei de industrializare socialistă a țării. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 257.
5. [DN] IMPRIMA vb. I. tr. 1. A lăsa urme prin apăsare; a întipări. 2. A tipări. ♦ A întipări desene pe o pînză. ♦ A înregistra o bucată muzicală, o lectură etc. pe discuri sau pe bandă de magnetofon. 3. (Fig.) A da, a transmite, a comunica. [P.i. imprim. / < fr. imprimer, it. imprimere].
6. [MDN '00] IMPRIMA vb. tr. 1. a lăsa urme prin apăsare; a întipări. 2. a tipări. ◊ a întipări desene pe o pânză. 3. a înregistra o bucată muzicală, o lectură etc. pe discuri sau pe bandă de magnetofon. 4. a determina, a impune (un anumit ritm); (fig.) a transmite, a comunica. (< fr. imprimer, lat. imprimere)
7. [Șăineanu, ed. VI] imprimà v. 1. a lăsa o urmă, a întipări: a imprima piciorul în nisip; 2. a tipări, a scoate din tipar; 3. a comunica, a transmite: a imprima o mișcare unei mașini.
8. [CADE] * IMPRIMAT I. adj. p. IMPRIMA ¶ ¶ C. NEIMPRIMAT ¶ 1 Întipărit ¶ 2 📰Tipărit. II. (pl. -ate) sn. 📰 Tipăritură, foaie tipărită.
9. [Scriban] *imprím, a -á v. tr. (fr. imprimer, d. lat. ím-primo, im-prímere, a apesa. V. com-prim, presiune). Întipăresc, las urme: a imprima talpa în nisip, sigilu în ceară, literele pe hîrtie. Tipăresc, las urmele literelor de metal pe hîrtie: a imprima un nume pe hîrtie, a imprima o carte. Comunic, transmit: Dumnezeŭ a imprimat materiiĭ mișcarea. Fig. Produc impresiune, emoționez: a imprima frică, respect.
10. [DOOM 3] imprima (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. imprim, 3 imprimă; conj. prez. 1 sg. să imprim, 3 să imprime
11. [DOOM 2] imprima (a ~) vb., ind. prez. 3 imprimă
12. [Argou] imprimá, imprim v. t. (intl.) 1. a lua amprentele digitale. 2. a aresta.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL