1. [DEX '09] ARGĂȚEL, argăței, s. m. (Rar) Diminutiv al lui argat. – Argat + suf. -el.
2. [MDA2] argățel sm [At: ALECSANDRI, P. P. 122/ V: (reg) h~ / Pl: ~ei / E: argat + -el] (Șhp) 1-2 Argat (tânăr și frumos).
3. [CADE] ARGĂȚEL sm. dim. ARGAT: băitănaș fiind, intrase la dînsul ~ (SAD.).
4. [DLRLC] ARGĂȚEL, argăței, s. m. Diminutiv al lui argat. Am tare multe trebi pe capul meu, și, numai cu un argăței ce-l am de-abia pot dovedi. CREANGĂ, P. 169. Iar un argăței, Tînăr, voinicel, Pe loc s-apuca De se încerca, Dunărea trecea. ALECSANDRI, P. P. 122. – Variantă: (regional) hărgățel (SBIERA, P. 187) s. m.
5. [DLRM] ARGĂȚEL, argăței, s. m. Diminutiv al lui argat.
6. [DLRLC] HĂRGĂȚEL s. m. v. argățel.
7. [DOOM 3] argățel (rar) s. m., pl. argăței, art. argățeii
8. [DOOM 2] argățel (rar) s. m., pl. argăței, art. argățeii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL