Definiție și ce înseamnă hărăcit

1. [DEX '09] HĂRĂCIT s. n. v. arăcit.

2. [MDA2] hărăcit2, ~ă a vz arăcit2

3. [MDA2] hărăcit1 sn vz arăcit1

4. [DEX '09] ARĂCI, arăcesc, vb. IV. Tranz. A pune pe araci vița-de-vie sau alte plante agățătoare. [Var.: hărăci, hărăgi vb. IV] – Din arac.

5. [DEX '09] ARĂCIT s. n. Faptul de a arăci. [Var.: hărăcit, hărăgit s. n.] – V. arăci.

6. [DEX '09] HĂRĂCI vb. IV v. arăci.

7. [DEX '09] HĂRĂGI vb. IV v. arăci.

8. [DEX '09] HĂRĂGIT s. n. v. arăcit.

9. [MDA2] arăci vt [At: LB / V: (înv) hăr-, hărăgi / Pzi: ~cesc / E: arac1] (În legătură cu plante agățătoare) A susține cu pari.

10. [MDA2] arăcit1 sn [At: H II / Pl: ~uri / V: (înv) hăr-, hărăgit / E: arăci] Susținere cu pari.

11. [MDA2] arăcit2, ~ă a [At: ȘEZ. II, 42h/33 / V: (înv) hăr~, hărăgit / Pl: ~iți, ~e / E: arăci] 1 Susținut cu pari. 2 (Reg; îs) Fată ~ă Fată bătrână. 3 (Reg; îf hărăgit) Pocit.

12. [MDA2] hărăci vt(a) vz arăci

13. [MDA2] hărăgi v vz arăci

14. [MDA2] hărăgit2 sn vz arăcit

15. [MDA2] hărăgit3, ~ă a vz arăcit2

16. [CADE] ARĂCI (arăcesc) vb. tr. 🚜 A pune araci la viță, etc.

17. [CADE] ARĂCIRE sf., ARĂCIT sbst. 🚜 Faptul de a arăci.

18. [CADE] HĂRĂCI = ARĂCI.

19. [DEX '96] ARĂCI, arăcesc, vb. IV. Tranz. A pune pe araci vița de vie sau alte plante agățătoare. [Var.: hărăci, hărăgi vb. IV] – Din arac.

20. [DEX '96] HĂRĂCI vb. IV V. arăci.

21. [DEX '96] HĂRĂGI vb. IV V. arăci.

22. [DLRLC] ARĂCI, arăcesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la vița de vie sau la plantele agățătoare) A pune pe araci, a sprijini cu araci. – Variante: hărăci (TEODORESCU, P. P. 315), hărăgi (ALECSANDRI, P. P. 359) vb. IV.

23. [DLRLC] ARĂCIT s. n. Acțiunea de a arăci. Arăcitul viei. – Variante: hărăcit, hărăgit s. n.

24. [DLRM] ARĂCIT s. n. Faptul de a arăci. [Var.: hărăcit, hărăgit s. n.]

25. [Șăineanu, ed. VI] arăcì v. a sprijini pe arac.

26. [Șăineanu, ed. VI] arăcit n. lucrarea de a arăci: arăcitul viei.

27. [Scriban] arăcésc v. tr. V. hărăcesc.

28. [Scriban] hărăcésc și hărăgésc și (Munt.) arăcésc v. tr. (d. arac, harag). Sprijin pe haragĭ: tămîĭoasă arăcită (ChN. I, 16).

29. [DOOM 3] arăci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arăcesc, 3 sg. arăcește, imperf. 1 arăceam; conj. prez. 1 sg. să arăcesc, 3 să arăcească

30. [DOOM 3] arăcit s. n.

31. [DOOM 2] arăci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arăcesc, imperf. 3 sg. arăcea; conj. prez. 3 să arăcească

32. [DOOM 2] arăcit s. n.

33. [Argou] arăci, arăcesc, v. r. (glum.) a se căsători

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] HĂMURĂRIE, (1) hămurării, s. f. (Rar) 1. Locul unde se fac sau […]
1. [MDA2] hămuși v [At: ANON. CAR. / Pzi: ~șesc / E: hamuș] 1 (D. […]
1. [MDA2] hămușire sf [At: LTR / Pl: ~ri / E: hămuși] (Înv) Procedeu folosit […]
1. [MDA2] hămușit1 sn [At: MDA ms / Pl: -uri / E: hămuși] Hămușire. 2. […]
1. [DEX '09] HĂMĂIALĂ, hămăieli, s. f. Faptul de a hămăi; lătrat (al mai multor […]
1. [MDA2] hămăire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: hămăi] 1 Emitere […]
1. [DEX '09] HĂMĂIT, hămăituri, s. n. Lătrat, hămăială, hămăitură. – V. hămăi. 2. [MDA2] […]
1. [DEX '09] HĂMĂITURĂ, hămăituri, s. f. Lătrat, hămăială, hămăit. [Pr.: -mă-i-] – Hămăi + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro