1. [Șăineanu, ed. VI] gâjulie (gujulie) f. Buc. insectă, mai ales care nu poate sbura. [V. gâză].
2. [CADE] ❍ GÎJULIE, GUJULIE sf. Nume dat insectelor și tîrtoarelor (viermi, reptile, etc.) de ori-ce soiu: cîte gîjulii sînt, nici una nu este așa curată (VOR.); mulți... serbează ziua aceasta... ca să nu se înmulțească gujuliile și cu deosebire omizile (MAR.) [comp. GÎZĂ].
3. [Scriban] gîjulíe, V. gîzulie.
4. [Scriban] gîzulíe f. (d. gîză). Nord. Gîză. Gînganie. – Și gîjulie, gujulie.
5. [DAR] gâjulie (gujulie), gâjulii (gujulii), s.f. (reg., înv.) 1. insectă care nu poate zbura. 2. (cu sens colectiv) insecte, gângănii. 3. (cu sens colectiv) fructe uscate.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL