1. [DEX '09] GESTALTISM s. n. Concepție în psihologia din sec. XX, care accentuează principiul integralității fenomenelor psihice; configuraționism. [Pr.: ghe-ștal-] – Din fr. gestaltisme.
2. [MDA2] gestaltism sn [At: DEX-S / P: ghe-ștal~ / Pl: (nob) ~e / E: fr gestaltisme] Teorie a formei în psihologie și filozofie, potrivit căreia fenomenele nu trebuie studiate izolat, ele alcătuind ansambluri structurale ce nu trebuie disociate Si: configuraționism.
3. [DEX '96] GESTALTISM s. n. Teorie filozofică a formei potrivit căreia un tot fiind constituit din structuri perfect integrate are caracteristici proprii care nu rezultă din elementele lui constitutive, iar întregul nu poate fi considerat simpla însumare a acestor elemente; configuraționism. [Pr.: ghe-ștal-] – Din fr. gestaltisme
4. [DN] GESTALTISM s.n. Concepție psihologică și filozofică potrivit căreia fenomenele reprezintă structuri, configurații integrale, realități primordiale, ireductibile la o simplă însumare a elementelor componente; configuraționism, structuralism psihologic. [Pron. gheș-tal-, scris și gheștaltism. / < fr. gestaltisme, cf. germ. Gestalt – structură, formă].
5. [MDN '00] GESTALTISM [GHE-ȘTAL-] s. n. concepție psihologică potrivit căreia fenomenele psihice reprezintă structuri, configurații integrale, realități primordiale ireductibile la o simplă însumare a elementelor componente; configuraționism, structuralism (3). (< fr. gestaltisme)
6. [DN] GHEȘTALTISM s.n. v. gestaltism.
7. [DOOM 3] gestaltism [gestal pron. germ. g’eștal] (desp. ge-stal-) s. n.
8. [DOOM 2] gestaltism (germ.) [gestal pron. gheștal] (ge-stal-) s. n.
9. [DE] GESTALTÍSM (< fr.; {i} germ. Gestalt „structură”) [gheștaltism] s. n. Concepție în psihologia sec. 20 elaborată de M. Wertheimer, W. Köhler, K. Koffka, K. Lewin, care accentuează principiul integralității și structuralității fenomenelor psihice, faptul că ele au un caracter global, neputând fi reduse la o simplă însumare a elementelor componente. G. a apărut ca o reacție față de behaviorism. A influențat și alte domenii ale științei (lingvistica structurală, fiziologia, fizica ș.a.). Sin. structuralism psihologic.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL