1. [DEX '09] FURLANDISI, furlandisesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se fuduli, a se făli. – Cf. tc. fırlandı „a se ridica brusc”.
2. [MDA2] furlandisi vr [At: MACEDONSKI, O. III, 120 / Pl: ~sesc / E: ns cf tc firlandi „a se ridica brusc”] (Înv; fam) 1 A se fuduli. 2 A se făli.
3. [CADE] FURLANDISI (-isesc) vb. refl. familiar A se fuduli, a se făli, a se umfla în pene: mai prinseră puțin la limbă și începură a se ~ și ei ISP..
4. [DLRLC] FURLANDISI, furlandisesc, vb. IV. Refl. (Familiar) A se fuduli, a se mîndri, a se făli. Vodă-Șuțu, ghebos și urît cum era, se furlandisea nespus de mult. MACEDONSKI, O. III 120. Furlandisindu-se-n saloane, Cu mintea stearpă și-n doi peri, Să facă curte la cucoane Sînt meșteri fanții-cavaleri! VLAHUȚĂ, P. 55. Pan, codîrlașul zeilor, se furlandisea și se lăuda în toate părțile. ISPIRESCU, U. 109.
5. [Șăineanu, ed. VI] furlandisì v. a se umfla în pene: se furlandisia și se lăuda în toate părțile ISP. [Origină necunoscută].
6. [Scriban] furlandisésc (mă) v. refl. (turc. saŭ grec.). Munt. Fam. Mă rățoĭesc, mă unflu în pene, mă fudulesc.
7. [DOOM 3] furlandisi (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă furlandisesc, 3 sg. se furlandisește, imperf. 1 sg. mă furlandiseam; conj. prez. 1 sg. să mă furlandisesc, 3 să se furlandisească; imper. 2 sg. afirm. furlandisește-te; ger. furlandisindu-mă
8. [DOOM 2] !furlandisi (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se furlandisește, imperf. 3 sg. se furlandisea; conj. prez. 3 să se furlandisească
9. [DER] furlandisi (furlandisesc, furlandisit), vb. refl. – A se fuduli, a se făli, a se împăuna. Tc. furlanmak, aorist furlandi (Iogu, GS, V, 182). Este greșită ipoteza lui Bogrea, Dacor., IV, 815, care pleca de la ven. forlana „femeie sau dans din Friul”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL