1. [DEX '09] FUNCȚIONARE, funcționări, s. f. Acțiunea de a funcționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. funcționa.
2. [MDA2] funcționare sf [At: MAIORESCU, D. III, 216 / P: ~ți-o~ / Pl: ~nări / E: funcționa] 1 Îndeplinire a unui rol. 2 (Teh) Bun mers al unui sistem, al unui aparat, al unui mecanism etc. 3 (Teh) Mod de acțiune al unui sistem, al unui aparat, al unui dispozitiv etc.
3. [DLRLC] FUNCȚIONARE s. f. Acțiunea de a funcționa și rezultatul ei. Buna funcționare a unui aparat. ▭ Sfaturile populare și-au dovedit în cei cîțiva ani de funcționare superioritatea asupra vechilor organe administrative locale. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2784. – Pronunțat: -ți-o-.
4. [DN] FUNCȚIONARE s.f. Acțiunea de a funcționa și rezultatul ei. [< funcționa].
5. [Șăineanu, ed. VI] funcționare f. acțiunea unei mașini în mișcare.
6. [DEX '09] FUNCȚIONA, funcționez, vb. I. Intranz. A-și îndeplini funcția, rolul. ♦ A fi în funcție, a se afla în stare de funcționare. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fonctionner (după funcție).
7. [DEX '09] FUNCȚIONAR, -Ă, funcționari, -e, s. m. și f. Persoană care ocupă o funcție publică; persoană care îndeplinește o muncă cu caracter administrativ. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fonctionnaire (după funcție).
8. [MDA2] funcționa vi [At: MAIORESCU, D. IV, 385 / P: ~ți-o~ / Pzi: ~nez / E: fr fonctionner] 1 A-și îndeplini rolul Si: a acționa. 2 (D. aparate, mecanisme etc.) A se afla în stare de funcționare (2) Si: a merge. 3 (D. aparate, mecanisme etc.) A îndeplini condițiile pentru a fi folosit.
9. [MDA2] funcționar, ~ă smf [At: NEGRUZZI, S. I, 36 / P: ~ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fonctionnaire] Persoană care îndeplinește o muncă cu caracter administrativ Si: slujbaș, (șdp) birocrat, (iuz) amploiat, (reg) brăslaș.
10. [CADE] *FUNCȚIONA (-onez) vb. intr. A îndeplini o slujbă; a-și împlini funcțiunea; a lucra [fr.].
11. [CADE] *FUNCȚIONAR sm. Slujbaș, cel ce se află într’o funcțiune [fr.].
12. [DEX '98] FUNCȚIONAR, -Ă, funcționari, -e, s. m. și f. Persoană care îndeplinește o muncă cu caracter administrativ. [Pr.: -ți-o] – Din fr. fonctionnare (după funcție).
13. [DLRLC] FUNCȚIONA, funcționez, vb. I. Intranz. A-și îndeplini funcția, rolul; a fi în stare de funcționare. În fundul minelor, la ultimul orizont, se află motoarele care pun în mișcare pompele de apă. Acestea sînt aproape tot atît de puternice ca și acelea care, la suprafață, fac să funcționeze grelele ascensoare. BOGZA, V. J. 83. Aștept un telefon și aș vrea ca aparatul să funcționeze. SEBASTIAN, T. 73. – Pronunțat: -ți-o-.
14. [DLRLC] FUNCȚIONAR, -Ă, funcționari, -e, s. m. și f. (Uneori determinat prin «public») Persoană care îndeplinește în schimbul unui salariu o funcție administrativă în cadrul unei întreprinderi sau instituții de stat sau particulare; slujbaș. Prin birouri, funcționarii fumau liniștiți sau scriau aplecați pe registre. JIANU, C. 123. Mie-mi place să mă servească funcționarul cu tragere de inimă. CARAGIALE, O. I 103. – Pronunțat: -ți-o-.
15. [DN] FUNCȚIONA vb. I. intr. A-și exercita funcția, rolul. ♦ A fi în funcție, în stare de funcționare. [Pron. -ți-o-. / < fr. fonctionner].
16. [DN] FUNCȚIONAR, -Ă s.m. și f. Persoană care deține o funcție administrativă într-o întreprindere sau într-o instituție; slujbaș. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. fonctionnaire].
17. [MDN '00] FUNCȚIONA vb. intr. a-și exercita funcția, rolul; a fi în stare de activitate. (< fr. fonctionner)
18. [MDN '00] FUNCȚIONAR, -Ă s. m. f. cel care deține o funcție administrativă într-o întreprindere sau instituție. (< fr. fonctionnaire)
19. [Șăineanu, ed. VI] funcționà v. a-și împlini funcțiunea.
20. [Șăineanu, ed. VI] funcționar m. cel ce exercită o funcțiune publică.
21. [Scriban] *funcționár, -ă s. (d. funcțiune; fr. fonctionnaire). Care împlinește o funcțiune publică saŭ privată: ministru e cel înalt funcționar în stat. V. cinovnic.
22. [Scriban] *funcționéz v. intr. (d. funcțiune; fr. fonctionner). Împlinesc o funcțiune (ca om orĭ ca mașină): această mașină funcționează bine. Îs pus în acțiune: această fabrică funcționează maĭ mult ĭarna.
23. [DOOM 3] funcționare (desp. func-ți-o-) s. f., g.-d. art. funcționării; pl. funcționări
24. [DOOM 2] funcționare (func-ți-o-) s. f., g.-d. art. funcționării; pl. funcționări
25. [DOOM 3] funcționa (a ~) (desp. func-ți-o-) vb., ind. prez. 1 sg. funcționez, 3 funcționează; conj. prez. 1 sg. să funcționez, 3 să funcționeze
26. [DOOM 3] funcționar (desp. func-ți-o-) s. m., pl. funcționari
27. [DOOM 3] funcționară (desp. func-ți-o-) s. f., g.-d. art. funcționarei; pl. funcționare
28. [DOOM 2] funcționa (a ~) (func-ți-o-) vb., ind. prez. 3 funcționează
29. [DOOM 2] funcționar (func-ți-o-) s. m., pl. funcționari
30. [DOOM 2] funcționară (func-ți-o-) s. f., g.-d. art. funcționarei; pl. funcționare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL