1. [DEX '09] CINOVNIC, cinovnici, s. m. (Înv.) Funcționar de stat (de rang inferior). – Din rus. činovnik.
2. [MDA2] cinovnic sm [At: CAT. MAN. I, 66/33 / Pl: ~ici / E: rs чиновник] (Înv) Funcționar de stat (de rang inferior).
3. [CADE] † CINOVNIC sm. Slujbaș inferior: un fel de inspector administrativ: era mișină de ~i, funcționari subalterni cari umpleau cancelariile (ALECS.); tată-său a fost ani mulți ~ la spirtoase (I.-GH.) [rus.].
4. [DLRLC] CINOVNIC, cinovnici, s. m. (Învechit) Funcționar de stat. Purta pe cap șapcă cu cozoroc, ca pravoslavnicii cinovnici ai ruseștii împărății. MACEDONSKI, O. III 119. Tată-său a fost ani mulți cinovnic la spirtoase. GHICA, S. 518. Am măritat-o după un cinovnic de la Tulcin. NEGRUZZI, S. I 59.
5. [DLRM] CINOVNIC, cinovnici, s. m. (Înv.) Funcționar de stat. – Rus činovnik.
6. [Șăineanu, ed. VI] cinovnic m. funcționar subaltern (învechit): tată-său a fost mulți ani cinovnic la spirtoase GHICA. [Rus. ČINOVNIKŬ].
7. [Scriban] cinóvnic m. (rus. činóvník, vsl. činovĭnĭkŭ. V. cin 1). Vechĭ. Oficial, funcționar.
8. [DOOM 3] cinovnic (reg., înv.) s. m., pl. cinovnici
9. [DOOM 2] cinovnic (înv.) s. m., pl. cinovnici
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL