1. [MDA2] fleanță sf [At: RĂDULESCU-CODIN / Pl: ~ențe / E: pbl ctm fleandură + zdreanță] 1 (Pfm; rar) Fleandură (1). 2 (Reg) Femeie de moravuri ușoare Cf fleandură (2), prostituată.
2. [Scriban] fleánță f., pl. flențe (cp. cu fleancă și cu nsl. flênča, paceavură, femeĭe murdară; germ. carintian flantsche, halcă de carne). Munt. Iron. Haĭnă femeĭască orășănească. Femeĭa care poartă haĭne orășeneștĭ. V. hanță și șulfă.
3. [DAR] fleanță, fleanțe, s.f. (reg.) haină prăpădită.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL