1. [MDA2] flaușare sf [At: MDA ms / Pl: ~șări / E: flaușa] Operație prin care o țesătură este supusă unei scămoșări intense Si: flaușat1.
2. [MDA2] flaușa vt [At: MDA ms / Pzi: ~șez / E: flauș] A da unei țesături aspect scămos.
3. [MDN '00] FLAUȘA vb. tr. a face ca o țesătură să fie scămoșată. (< flauș)
4. [Argou] flaușa, flaușez v. t. (adol.) a flata, a măguli, a linguși.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL