1. [DEX '09] FERESTRUICĂ, ferestruici, s. f. Diminutiv al lui fereastră (1); ferestruie, ferestrică. ♦ Gaură mică asemănătoare cu o fereastră; spărtură, deschizătură. [Var.: (reg.) ferestuică s. f.] – Fereastră + suf. -uică.
2. [MDA2] ferestruică sf [At: CARAGIALE, S. 148 / V: ~tuică / Pl: ~ici / E: fereastră + -uică] 1-2 (Șhp) Fereastră (cam mică) Si: ferestrică (1-2), ferestruie (1-2), ferestruță (1-2). 3-4 (Șhp) Deschizătură (mică). 5 Spărtură.
3. [DLRLC] FERESTRUICĂ, ferestruici, s. f. Diminutiv al lui fereastră. Trebuiră... să-l culce pe unul din paturile mari și înalte din odaia cu ferestruici pătrate. DUMITRIU, V. L. 14. Pe ferestruică se vedea în amurg Piatra Teiului. SADOVEANU, B. 121. ♦ Gaură mică asemănătoare cu o fereastră; spărtură, deschizătură. Poarta o deschiz eu: îi știu meșteșugul. Să-i croim ferestruica. CARAGIALE, O. I 291. – Variantă: (regional) ferestuică (ALECSANDRI, C. 26) s. f.
4. [DLRM] FERESTRUICĂ, ferestruici, s. f. Diminutiv al lui fereastră. ♦ Gaură asemănătoare cu o fereastră; spărtură, deschizătură. [Var.: (reg.) ferestuică s. f.]
5. [DEX '09] FERESTUICĂ s. f. v. ferestruică.
6. [MDA2] ferestuică sf vz ferestruică
7. [CADE] FERESTR'UICĂ, FEREST'UICĂ (pl. -uici) FERESTR'UIE sf. dim. FERE'ASTRĂ: din camera bărbaților este o ferestruică ce dă în celar ISP.; pe urmă o ferestuică se lumină la o casă din tîrg ALECS.; o ferestruie se deschide în păretele de verdeață VLAH..
8. [Scriban] ferestrúĭe f., pl. uĭ și -úĭcă f., pl. ĭ. Fereastră mică.
9. [DOOM 3] ferestruică s. f., g.-d. art. ferestruicii; pl. ferestruici
10. [DOOM 2] ferestruică s. f., g.-d. art. ferestruicii; pl. ferestruici
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL