1. [DEX '09] FASOLI, fasolesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se fandosi. – Probabil din [a face] fasoane (și apropiat prin etimologie pop. de fasole).
2. [MDA2] fasoli vr [At: PANN, E. V, 137 / Pzi: ~lesc / E: ctm fasoane și fasole] (Fig; fam) A se fandosi (2).
3. [CADE] FASOLI (-olesc) vb. refl. pop. A face mofturi, nazuri, marafeturi, fasoane, a se izmeni: s’a cam fasolit la început, dar în sfîrșit s’a îmblînzit ca o mioară ALECS. [formațiune populară din fasoane].
4. [DLRLC] FASOLI, fasolesc, vb. IV. Refl. A face fasoane, a face mofturi, nazuri; a se fandosi. Ce m-ați mai numi înger cu păr galbîn, și eu m-aș fasoli. ALECSANDRI, T. I 104.
5. [DLRM] FASOLI, fasolesc, vb. IV. Refl. A face fasoane, a face mofturi; a se fandosi. – Din fasole.
6. [Șăineanu, ed. VI] fasolì v. fam. a face fasoane: și eu m’aș fasoli ca o madamă AL. [Din fasole, alterațiune populară din fasoane].
7. [Scriban] fasolésc (mă) v. refl. (d. fasole = dințĭ). Iron. Mă alint, mă fandosesc, fac pe delicatu.
8. [DOOM 3] fasoli (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă fasolesc, 3 sg. se fasolește, imperf. 1 sg. mă fasoleam; conj. prez. 1 sg. să mă fasolesc, 3 să se fasolească; imper. 2 sg. afirm. fasolește-te; ger. fasolindu-mă
9. [DOOM 2] !fasoli (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se fasolește, imperf. 3 sg. se fasolea; conj. prez. 3 să se fasolească
10. [Argou] fasoli, fasolesc v. r. a avea o comportare afectată
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL