Definiție și ce înseamnă Friza

1. [DEX '09] FRIZA1, frizez, vb. I. Tranz. și refl. (Azi rar) A(-și) încreți, a(-și) ondula părul (cu fierul sau prin alte mijloace); a (se) coafa. [Var.: freza vb. I] – Din fr. friser.

2. [DEX '09] FRIZA2 vb. I. Tranz. A fi pe punctul de a atinge ridicolul, nebunia etc. – Din fr. friser.

3. [MDA2] friza2 vt [At: DEX2 / Pzi: ~zez / E: fr friser] A fi pe punctul de a atinge ridicolul, nebunia etc.

4. [MDA2] friza1 vtr [At: EMINESCU, N. 113 / V: freza / Pzi: ~zez / E: fr friser] (Asr) 1-2 A(-și) ondula părul (cu fierul sau prin alte mijloace). 3-4 A (se) coafa.

5. [CADE] *FRIZA (-izez), pop. FREZA vb. tr. și refl. 1 A încreți, a încîrlionța părul ¶ 2 A (se) pieptăna cu îngrijire [fr.].

6. [DLRLC] FRIZA, frizez, vb. I. Tranz. (Azi mai rar) A încreți, a încîrlionța părul (cu fierul sau prin alte mijloace); a ondula, a coafa. N-are părul creț; și-l frizează. ◊ Fier de frizat v. fier (2). ◊ Refl. Să mă frizez ca să-ți plac? EMINESCU, N. 113.

7. [DN] FRIZA vb. I. I. tr., refl. (Rar) A(-și) încreți, a(-și) cîrlionța (părul). ♦ A (se) pieptăna cu îngrijire. II. tr. A fi pe punctul de a atinge ridicolul, nebunia etc. [< fr. friser].

8. [MDN '00] FRIZA vb. I. tr., refl. a(-și) încreți, a(-și) cârlionța (părul). ◊ a (se) pieptăna cu îngrijire. II. tr. a fi pe punctul de a atinge ridicolul, nebunia etc. (< fr. friser)

9. [Șăineanu, ed. VI] Friza f. provincie în Olanda: 597.000 loc. (Frizon), cu cap. Leuwarden.

10. [Șăineanu, ed. VI] frizà v. a bucla părul (= fr. friser).

11. [DEX '09] FREZA2 vb. I v. friza1.

12. [DEX '09] FRIZ s. n. v. friză1.

13. [DEX '09] FRIZĂ1, frize, s. f. 1. (În arhitectura clasică) Parte componentă a antablamentului, cuprinsă între arhitravă și cornișă, de obicei împodobită cu picturi, basoreliefuri, caneluri etc. ♦ Ornament în formă de bandă orizontală cu picturi sau reliefuri în jurul unui vas, al unei săli, al unui sarcofag etc. 2. Piesă îngustă de cherestea, folosită la fabricarea lamelor de parchet, a chenarelor de uși, a lambriurilor. ♦ Chenar care înconjoară o pardoseală de parchet în lungul pereților, făcut din piese mai mari decât lamele parchetului. 3. Ramă masivă de lemn în care se prind tăbliile unei uși. [Var.: friz s. n.] – Din fr. frise.

14. [DEX '09] FRIZĂ2, frize, s. f. Rasă de oi de culoare albă, cu coada scurtă, crescută pentru producția de lapte. – Din germ. Friser.

15. [MDA2] freza2 v vz friza1

16. [MDA2] friz2 sn vz friză1

17. [MDA2] friz1, ~ă [At: M. COSTIN, O. I, 224/31 / V: ~ij / Pl: ~iji, ~izi / E: pn fryz] 1 a (Mol; înv) Care provine din Frizia. 2 sm (Mol; înv) Cal din Frizia.

18. [MDA2] friză2 sf [At: LTR / Pl: ~ze / E: ger Friser] Rasă de oi de culoare albă, cu coada scurtă, crescută pentru producția de lapte.

19. [MDA2] friză1 sf [At: GHICA, S. 652 / V: friz sn / Pl: ~ze / E: fr frise] 1 (Aht) Parte componentă a antablamentului, cuprinsă între arhitravă și cornișă, de obicei împodobită cu picturi, basoreliefuri, caneluri etc. 2 (Aht) Ornament în formă de bandă orizontală cu picturi sau reliefuri în jurul unui vas, al unei săli, al unui sarcofag etc. 3 Piesă îngustă de cherestea, folosită la fabricarea lamelor de parchet, a chenarelor de uși, a lambriurilor. 4 Chenar care înconjoară o pardoseală de parchet în lungul pereților, făcut din piese mai mari decât lamele parchetului. 5 Ramă masivă de lemn în care se prind tăbliile unei uși.

20. [CADE] *FREZA2 (-zez) vb. tr. pop. – FRIZA.

21. [CADE] *FRIZĂ (pl. -ze) sf. 💒 1 Partea dintre arhitravă și cornișă, împodobită adesea cu basoreliefuri sau alte sculpturi numite metope (🖼 2214) ¶ 2 💒 pr. anal. Basoreliefuri, ornamente, dispuse ca o friză în jurul unui vas, deasupra unei uși, etc. [fr.].

22. [DLRLC] FRIZ, frizuri, s. n. Piesă îngustă de cherestea, folosită la fabricarea lamelor de parchet sau a unor piese de tîmplărie (chenare de uși, lambriuri etc.). ♦ Chenar care înconjură o pardoseală de parchet în lungul pereților și care e făcut din piese mai mari decît lamele parchetului.

23. [DLRLC] FRIZĂ, frize, s. f. (În arhitectura clasică) Suprafață cuprinsă între arhitravă și cornișă, în genere împodobită cu picturi, sculpturi, caneluri etc. Stam admirînd frumoasele metope dintre trigrifele frizei exterioare ale Partenonului. GHICA, S. 652. ♦ Bandă împodobită cu picturi sau sculpturi în jurul unui vas, al unei săli, al unui sarcofag etc. Împodobită... cu scene de vînătoare, precum este și friza celui mai frumos din sarcofagele de piatră din Muzeul nostru național. ODOBESCU, S. III 636.

24. [DLRM] FRIZ, frizuri, s. n. Piesă îngustă de cherestea, folosită la fabricarea lamelor de parchet sau a unor piese de tîmplărie (chenare de uși, lambriuri etc.) ♦ Chenar care înconjură o pardoseală de parchet în lungul pereților și care este făcut din piese mai mari decît lamele parchetului. – Fr. frise.

25. [DN] FRIZ s.n. Piesă de lemn îngustă, întrebuințată la fabricarea lamelor de parchet sau în tîmplărie. ♦ Chenar care încadrează o pardoseală de parchet în lungul pereților de care se prind tăbliile unei uși. [< fr. frise].

26. [DN] FRIZĂ s.f. Porțiune a antablamentului cuprinsă între arhitravă și cornișă, împodobită în mod obișnuit cu picturi, cu sculpturi etc. ♦ Fîșie orizontală continuă, împodobită cu sculpturi sau picturi, așezată la partea superioară a unui edificiu, deasupra tapetului unui perete etc. [< fr. frise].

27. [MDN '00] FRIZĂ2 s. f. rasă de oi de culoare albă cu coada scurtă. (< germ. Friser)

28. [MDN '00] FRIZĂ1 s. f. 1. porțiune a antablamentului, între arhitravă și cornișă, decorată cu picturi, cărămizi smălțuite, mozaicuri sau basoreliefuri. 2. fâșie orizontală continuă, împodobită cu picturi sau sculpturi, la partea superioară a unui edificiu, deasupra tapetului unui perete, în jurul unui vas, sarcofag etc. ◊ chenar care încadrează o pardoseală de parchet. 3. ramă masivă de lemn în care se prind tăbliile unei uși. (< fr. frise)

29. [Șăineanu, ed. VI] friză f. Arhit. partea dintre arhitravă și cornișă.

30. [Scriban] 1) *fríză f., pl. e (fr. frise, it. fregio, d. lat. phrygium [subînț. opus], adică lucrare frigiană, din Frigia, țară renumită pin țesăturĭ). Arh. O parte din intabulament între architravă și cornișă. Suprafață plană care formează o bandă continuă. V. triglif.

31. [Scriban] 2) *fríză f. (d. Friza, o provincie a Olandeĭ). Cal de friză, butuc de lemn cu țărușĭ înfipțĭ din toate părțile și întrebuințat ca obstacul în războĭ, contra cavaleriiĭ maĭ ales.

32. [Scriban] *frizéz v. tr. (fr. friser). Drotez. Fig. Mă apropiĭ, ating: purtarea luĭ frizează crima, nebunia.

33. [DOOM 3] friza (a ~) (a coafa; a se apropia de ridicol, de nebunie) vb., ind. prez. 1 sg. frizez, 3 frizează; conj. prez. 1 sg. să frizez, 3 să frizeze

34. [DOOM 2] friza (a ~) (a coafa, a fi aproape de ridicol, de nebunie) vb., ind. prez. 3 frizează

35. [MDO] friza

36. [DOOM 3] friză (ornament) s. f., g.-d. art. frizei; pl. frize

37. [DOOM 2] friză (ornament) s. f., g.-d. art. frizei; pl. frize

38. [DER] friza (frizez, frizat), vb. – A ondula, a încreți. – Var. freza (vulg.). Fr. friser. – Der. frizer, s. m. (lucrător care se ocupă cu tunsul sau bărbieritul); frizerie, s. f. (atelier pentru tuns, bărbierit); frezură, s. f. (pieptănătură); înfrizurat, adj. (încrețit, ondulat). Cf. freză.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[DE] FREEDMAN [fri:dman], Michael (n. 1951), matematician american. Prof. univ. la San Diego (California). Studii […]
[DE] FREETOWN [fri:taun], cap. statului Sierra Leone, port la Oc. Atlantic; 525 mii loc. (1985, […]
[DE] FREGE [frégə], Gottlob (1848-1925), logician și matematician german. Unul dintre întemeietorii logicii simbolice moderne […]
1. [Șăineanu, ed. VI] Freiberg n. oraș în Saxonia, cu mine de argint și plumb: […]
1. [Șăineanu, ed. VI] Friburg n. 1. canton în Elveția: 20.000 loc. cu cap. Friburg; […]
[DE] MÜLLER-FREIENFELS [mülər-frájənfels], Richard (1882-1949), psiholog german. Unul dintre întemeietorii psihologiei artei („Psihologia artei”). Preocupat […]
[DE] FREINET [frené], Célestin (1896-1966), institutor francez. Ultimul reprezentant al „Școlii active”, pe care a […]
[DE] FRÉMIET [fremié], Emmanuel (1824-1910), sculptor francez. Elev al lui F. Rude. Maestru al statuarei […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro