1. [DEX '09] EXTIRPARE, extirpări, s. f. Acțiunea de a extirpa și rezultatul ei; extirpație, excizie. – V. extirpa.
2. [MDA2] extirpare sf [At: COSTINESCU / V: (înv) est~ / Pl: ~pări / E: extirpa] 1 Distrugere prin dezrădăcinare a buruienilor Si: extirpat1 (1), extirpație (1). 2 Înlăturare pe cale chirurgicală a unui organ, a unei tumori etc. Si: extirpat1 (2), extirpație (2). 3 Eliminare (6) a unor tendințe, manifestări etc. negative Si: extirpat1 (3), extirpație (3).
3. [DLRLC] EXTIRPARE, extirpări, s. f. Acțiunea de a extirpa și rezultatul ei. Extirparea la animale a diferitelor părți ale creierului a arătat că păstrarea echilibrului și a poziției normale a corpului și coordonarea atîtor mișcări complicate, precum mersul, fuga, săritul etc., depind de integritatea bulbului, a cerebelului și a altor regiuni ale creierului. ANATOMIA 200. ◊ Fig. Este necesar să se intensifice lupta pentru extirparea deplină din viața literară a rămășițelor formaliste, a putregaiului individualist. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2648.
4. [DLRM] @EXTIRPARE, extirpări, s. f. Acțiunea de a extirpa $și rezultatul ei.
5. [DN] EXTIRPARE s.f. Acțiunea de a extirpa și rezultatul ei; extirpație. [< extirpa].
6. [DEX '09] EXTIRPA, extirp, vb. I. Tranz. 1. A scoate, a înlătura pe cale chirurgicală un organ sau o porțiune dintr-un organ (bolnav); a exciza. 2. Fig. A distruge complet; a nimici, a stârpi. [Prez. ind. și: extirpez] – Din fr. extirper, lat. exstirpare.
7. [MDA2] estirpa v vz extirpa
8. [MDA2] extirpa vt [At: COSTINESCU / V: (înv) est~ / Pzi: extirp, extirpez / E: fr extirper, lat extirpare] 1 (C. i. buruieni) A distruge prin dezrădăcinare sau tăiere Vz stârpi. 2 (C. i. un organ sau o parte dintr-un organ, o tumoare etc.) A înlătura pe cale chirurgicală. 3 (C. i. tendințe, manifestări etc. negative) A elimina (6).
9. [CADE] *EXTIRPA (-pez) vb. tr. 1 A smulge din rădăcină, a desrădăcina ¶ 2 Fig. A distruge cu desăvîrșire, a stîrpi [fr.].
10. [CADE] * EXTIRPA (-pez) vb. tr. 1 A smulge din rădăcină, a desrădăcina ¶ 2 Ⓕ A distruge cu desăvîrșire, a stîrpi [fr.].
11. [DLRLC] EXTIRPA, extirpez, vb. I. Tranz. 1. (Med.) A înlătura pe cale chirurgicală un organ sau o porțiune dintr-un organ (bolnav). 2. Fig. A distruge complet, a smulge din rădăcini; a nimici, a stîrpi. Să extirpăm din practica literară tendința de a crea conflicte artificiale și de a abate astfel atenția spectatorilor de la ciocnirile dramatice, pline de tensiune, care se petrec în viață. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 299, 3/4.
12. [DLRM] EXTIRPA, extirp, vb. I. Tranz. 1. A înlătura pe cale chirurgicală un organ sau o porțiune dintr-un organ (bolnav). 2. Fig. A distruge complet; a nimici, a stîrpi. [Prez. ind. și : extirpez] – Fr. extirper (lat. lit. exstirpare).
13. [DN] EXTIRPA vb. I. tr. 1. A înlătura, a scoate pe cale chirurgicală (o parte dintr-)un organ bolnav, o tumoare etc. 2. (Fig.) A smulge din rădăcini; a stîrpi. [P.i. extirp și -pez, 3,6 -pă. / < fr. extirper, cf. lat. extirpare – a dezrădăcina < ex – afară, stirps – rădăcină].
14. [MDN '00] EXTIRPA vb. tr. 1. a înlătura chirurgical (o parte dintr-)un organ bolnav, o tumoare etc. 2. (fig.) a smulge din rădăcini; a stârpi. (< fr. extirper, lat. extirpare)
15. [Șăineanu, ed. VI] extirpà v. 1. a scoate cu rădăcină cu tot; 2. fig. a distruge cu totul.
16. [Scriban] *extirpațiúne f. (lat. ex-stirpátio, -ónis). Acțiunea de a extirpa. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
17. [Scriban] *extirpéz v. tr. (lat. ex-stirpare, d. ex, afară din, și stirps, tulpină. V. stîrpesc). Stîrpesc, desrădăcinez (propriŭ și fig.): a extirpa buruĭenele, apucăturile demagogice, abuzurile.
18. [DOOM 3] extirpare s. f., g.-d. art. extirpării; pl. extirpări
19. [DOOM 2] extirpare s. f., g.-d. art. extirpării; pl. extirpări
20. [DOOM 3] extirpa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. extirp, 3 extirpă; conj. prez. 1 sg. să extirp, 3 să extirpe
21. [DOOM 2] extirpa (a ~) vb., ind. prez. 3 extirpă
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL