1. [DEX '09] EXTINCȚIE, extincții, s. f. Stingere, slăbire (a unei acțiuni, a unei oscilații etc.). ♦ Micșorare sau anulare a intensității unui fascicul de lumină. [Var.: extincțiune s. f.] – Din fr. extinction.
2. [MDA2] extincție sf [At: LTR / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr extinction] 1 Slăbire (a unei acțiuni, a unei oscilații etc.). 2 Micșorare a intensității unui fascicul de lumină.
3. [DLRLC] EXTINCȚIE, extincții, s. f. Stingere sau slăbire în timp a unei oscilații, a unei acțiuni etc.
4. [DN] EXTINCȚIE s.f. (Rar) Stingere, slăbire (a unei acțiuni, a unei oscilații etc.); dispariție totală. [Gen. -iei, var. extincțiune s.f. / cf. fr. extinction].
5. [MDN '00] EXTINCȚIE s. f. stingere, slăbire (a unei acțiuni, oscilații etc.) ◊ micșorare, anulare a intensității unui fascicul de lumină. ◊ (fig.) stingere a vieții, moarte. (< fr. extinction, lat. exstinctio)
6. [DEX '09] EXTINCȚIUNE s. f. v. extincție.
7. [MDA2] extincțiune sf vz extincție
8. [DN] EXTINCȚIUNE s.f. v. extincție.
9. [DOOM 3] extincție (livr.) (desp. -tinc-ți-e) s. f., art. extincția (desp. -ți-a), g.-d. art. extincției; pl. extincții, art. extincțiile (desp. -ți-i-)
10. [DOOM 2] extincție (-tinc-ți-e) s. f., art. extincția (-ți-a), g.-d. art. extincției; pl. extincții, art. extincțiile (-ți-i-)
11. [MDO] extincție
12. [DTM] extincția sunetului v. atac (1).
13. [DE] EXTINCȚÍE (< fr., lat.) s. f. 1. Stingere, slăbire, încetare a unei funcțiuni, a unei acțiuni etc.; fig. dispariție, moarte. ♦ (FIZ.) Micșorare sau anulare a intensității unui fascicul de radiații, datorat absorbției acestora de mediul prin care se propagă. 2. (ECOL.) Dispariție a unor specii de pe un teritoriu dat, având ca urmare restrângerea progresivă a arealului speciei; se datorează mai ales unor factori antropomorfi (ex. speciile intens vânate).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL