1. [DEX '09] ECVESTRU, -Ă, ecveștri, -stre, adj. De călăreț, călare; (despre opere plastice) care reprezintă o persoană călare. – Din fr. équestre, lat. equestris.
2. [MDA2] ecvestru, ~ă a [At: VÂRNAV, F. 59r/14 / S și: (înv) ecues~, equ~ / V: (nob) eches~ / Pl: ~eștri, ~re / E: fr équestre, lat equestris] 1 De călăreț. 2 Al călărețului. 3 Călare. 4-5 Care se referă la cai sau la călărie. 6-7 Specific cailor sau călăriei. 8 (D. opere plastice) Care reprezintă o persoană călare. 9 Care aparține cavalerilor romani. 10 Care făcea parte din aristocrația romană. 11 (Fig; rar) Primitiv.
3. [DLRLC] ECVESTRU, -Ă, ecveștri, -stre, adj. De călăreț, călare; (despre opere plastice) care reprezintă o persoană călare. Statuie ecvestră. ▭ Nici urmă de luxoasele cupeuri, cu caii lor frumoși ca în sculpturile ecvestre. CAMIL PETRESCU, P. V. 13. – Scris și: equestru (HOGAȘ, M. N. 56). – Variantă: (învechit) ecuestru, -ă (pronunțat -cues-) (ODOBESCU, S. III 68) adj.
4. [DLRM] ECVESTRU, -Ă, ecveștri, -stre adj. De călăreț, călare; (despre opere plastice) care reprezintă o persoană călare. – Fr. équestre (lat. lit. equestris).
5. [DN] ECVESTRU, -Ă adj. De călăreț; călare. [Pron. ec-ves-, scris și equestru, pl. -eștri, -estre, var. ecuestru, -ă adj. / < lat. equester < equus – cal, cf. fr. équestre].
6. [MDN '00] ECVESTRU, -Ă adj. de călăreț; (despre opere plastice) care reprezintă o persoană călare. (< fr. équestre, lat. equester, -tris)
7. [Șăineanu, ed. VI] ecvestru a. călare: statue ecvestră.
8. [MDA2] echestru, ~ă a vz ecvestru
9. [MDA2] ecuestru, ~ă a vz ecvestru
10. [CADE] * ECUESTRU adj. 1 Care înfățișază o persoană călare: statuă ecuestră ¶ 2 🏛 Ordinul ~, acela al călăreților romani [lat.].
11. [CADE] *ECUESTRU adj. 1 Care înfățișează o persoană călare: statuă ecuestră ¶ 2 🏛 Ordinul ~, acela al călăreților romani [lat.].
12. [DLRLC] ECUESTRU, -Ă adj. v. ecvestru.
13. [DN] ECUESTRU, -Ă adj. v. ecvestru.
14. [DN] EQUESTRU, -Ă adj. v. ecvestru.
15. [Scriban] *echéstru, V. ecŭestru.
16. [Scriban] *ecŭéstru, -ă adj. (lat. equester, d. equus, cal). Călare, de cavalerie. Statuă ecŭestră, care reprezentă un om călare. Clasa ecŭestră, ordinu ecŭestru, cavaleriĭ romanĭ, nobilĭ maĭ de jos. – Și echestru. Fals ecv-.
17. [DOOM 3] ecvestru adj. m., pl. ecveștri; f. ecvestră, pl. ecvestre
18. [DOOM 2] ecvestru adj. m., pl. ecveștri; f. ecvestră, pl. ecvestre
19. [MDO] ecvestru
20. [IVO-III] ecvestru, -stră; -ștri, -stre.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL