1. [DEX '09] EPIZONĂ, epizone, s. f. Ansamblul șisturilor cristaline formate în condițiile unui metamorfism regional slab. – Din fr. épizone.
2. [MDA2] epizonă sf [At: LTR2 / Pl: ~ne / E: epi- + zonă] (Glg) Zonă de șisturi cristaline formate în condițiile unui slab metamorfism regional, când temperatura și presiunea litostatică este scăzută, iar presiunea dirijată este ridicată.
3. [DN] EPIZONĂ s.f. (Geol.) Zonă superficială (pînă la 6 km) de metamorfism în scoarța Pămîntului. [Et. incertă].
4. [MDN '00] EPIZONĂ s. f. zonă de transformare metamorfică între suprafața Pământului și adâncimi de 4-6 km. (< fr. épizone)
5. [DOOM 3] epizonă s. f., g.-d. art. epizonei; pl. epizone
6. [DOOM 2] epizonă s. f., g.-d. art. epizonei; pl. epizone
7. [DE] EPIZÓNĂ (< fr. {i}) s. f. Prima zonă de transformare a metamorfismului general, extinsă până la adâncimea de 6 km, caracterizată prin: temperatură joasă (-200°C), presiune litostatică scăzută, stres puternic și umiditate mare. Rocile formate (șisturi cloritoase, sericitoase, grafitoase, talcoase și filite) au textură șistoasă și luciu mătăsos.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL