1. [DEX '09] DOZARE, dozări, s. f. Acțiunea de a doza și rezultatul ei; dozaj. – V. doza.
2. [MDA2] dozare sf [At: IBRĂILEANU, S. L. 173 / Pl: ~zări / E: doza] 1 Operație de determinare a proporției în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui amestec (existent sau care se alcătuiește) Si: (rar) dozaj (1) Cf doza (2). 2 (Șîs ~ chimică) Determinare cantitativă a unui element sau a unui component într-un compus chimic sau amestec. 3-4 (Îs) ~ de radiație sau ~a radiațiilor Evaluare sau alegere a dozelor de rație (de obicei raze X). 5 Efectuare rațională a efortului.
3. [DLRLC] DOZARE, dozări, s. f. Acțiunea de a doza; dozaj. Dozarea zahărului din sînge.
4. [DN] DOZARE s.f. Acțiunea de a doza și rezultatul ei; dozaj. [< doza].
5. [DEX '09] DOZA, dozez, vb. I. Tranz. 1. A pune împreună, în proporții determinate, substanțele sau materialele care formează un amestec; p. ext. a distribui după o anumită măsură elementele care formează un tot. ♦ A determina proporția în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. ♦ A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect într-un amestec. 2. Fig. A folosi ceva în proporții judicioase, bine echilibrate. – Din fr. doser.
6. [MDA2] doza vt [At: MARIN, PR. II, 180/11 / Pzi: ~zez / E: fr doser] 1 A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect într-un amestec. 2 A pune în proporții determinate substanțele care formează un amestec. 3 A distribui într-un fel elementele unui text. 4 A determina proporția în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. 5 A fracționa în doze un medicament. 6-7 (Pex) A prescrie sau a administra unui bolnav un medicament în doze. 8 (Fig) A folosi ceva în proporții judicioase, bine echilibrate. 9 A face efort în mod rațional.
7. [CADE] * DOZA (dozez) vb. tr. 1 A pune doza prescrisă ¶ 2 ☠ 🔬 A determina greutatea fie-căreia din substanțele care intră într’un medicament, într’un compus chimic, etc. [fr. doser].
8. [DLRLC] DOZA, dozez, vb. I. Tranz. A pune laolaltă, în proporții determinate, substanțele care formează un amestec; p. ext. a distribui după o anumită măsură elementele care formează un tot. [Sculptorul] are meritul de a nu cădea în decorativ, de a ști să dozeze golurile și plinurile cu judiciozitate. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 13/5. ◊ Fig. Comisarul oficia în întunericul umed al beciului sau în sala de torturi, cu fanatism, și pe îndelete, dozînd, cu un rar simț științific, suferința corporală și mai ales morală. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 357. ♦ A determina proporția după care o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. A doza zahărul din sînge. ♦ A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect.
9. [DN] DOZA vb. I. tr. A indica, a pune în anumite proporții substanțele din care se face un amestec; (p. ext.) a distribui într-un anumit fel elementele unui tot. [< fr. doser].
10. [MDN '00] DOZA vb. tr. 1. a stabili proporțiile dintre constituenții unui amestec; a distribui într-un anumit fel elementele unui tot. 2. (fig.) a folosi ceva în proporții judicioase, echilibrate. (< fr. doser)
11. [Scriban] * dozá v. tr. (d. doză; fr. doser). Determin doza orĭ dozele unuĭ medicament de luat într’o singură dată.
12. [DOOM 3] dozare s. f., g.-d. art. dozării; pl. dozări
13. [DOOM 2] dozare s. f., g.-d. art. dozării; pl. dozări
14. [DOOM 3] doza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. dozez, 3 dozează; conj. prez. 1 sg. să dozez, 3 să dozeze
15. [DOOM 2] doza (a ~) vb., ind. prez. 3 dozează
16. [IVO-III] dozez.
17. [DE] DOZÁRE (< doza) s. f. Acțiunea de a doza. ◊ (Dr.) Dozarea pedepsei = individualizarea sau determinarea concretă, de către judecător, a pedepsei aplicate infractorului, între limitele – minimă și maximă – prevăzute de lege.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL