1. [DEX '09] CURTENITOR, -OARE, curtenitori, -oare, adj. Politicos, amabil (față de femei). – Curteni + suf. -tor.
2. [MDA2] curtenitor, ~oare a, av [At: EMINESCU, N. 29 / V: cor~ / Pl: ~i, ~oare / E: curteni + -tor] 1-2 Politicos.
3. [CADE] CURTENITOR I. adj. Politicos: ieșea din prăvălie, petrecută de ~ul bogasier (FIL.) ¶ ¶ C. NECURTENITOR. II. adv. Cu politeță: sărută ~ mîna doamnei Moroi (DLVR.). III. sm. Cel ce curtenește, curtezan: încredințară taina lor unui ~ (EMIN.) [curtenie].
4. [DLRLC] CURTENITOR, -OARE, curtenitori, -oare, adj. Politicos, amabil (mai ales față de femei). (Glumeț) [Florile] încredințară taina lor unui curtenitor flutur albastru. EMINESCU, N. 29. ◊ (Adverbial) Tineri se ridicau pentru a oferi curtenitor femeilor jilțurile de paie. C. PETRESCU, Î. I 12.
5. [DLRM] CURTENITOR, -OARE, curtenitori, -oare, adj. Politicos, amabil (față de femei). – Din curteni + suf. -itor.
6. [DN] CURTENITOR, -OARE adj. Politicos, amabil (față de femei). [< curtenie + -tor, după fr. courtois].
7. [MDN '00] CURTENITOR, -OARE adj. politicos, amabil (față de femei). (< curtenie + -tor)
8. [Șăineanu, ed. VI] curtenitor a. politicos în maniere și în vorbă.
9. [Scriban] curtenitór, -oáre adj. (d. curtean). Politicos, îndatoritor, amabil.
10. [MDA2] cortenitor, ~oare a, av vz curtenitor
11. [DOOM 3] curtenitor adj. m., pl. curtenitori; f. sg. și pl. curtenitoare
12. [DOOM 2] curtenitor adj. m., pl. curtenitori; f. sg. și pl. curtenitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL