Definiție și ce înseamnă curechiu

1. [MDA2] curechiu, ~ie a [At: MARIAN, CH. 39 / Pl: ~chii / E: curechi + -iu] (Reg) De culoare verde închis (ca varza).

2. [CADE] CURECHIU sm. Mold. Tr.-Carp. 1 Varză ¶ 2 🐙 FLUTURE-DE-CURECHIU = ALBILIȚĂ [lat. colĭculus].

3. [Șăineanu, ed. VI] curechiu m. Mold. varză. [Lat. COLICULUS (din CAULIS, cotor)].

4. [DEX '09] CURECHI, curechi, s. m. 1. (Reg.) Varză. 2. (În sintagma) Curechi-de-munte = plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene-aurii și cu fructe achene prevăzute cu peri (Ligularia glauca). – Lat. colic(u)lus (= cauliculus).

5. [MDA2] curec sn vz curechi

6. [MDA2] curechi sn [At: DOSOFTEI, V. S. 68/2 / V: ~ec, curichi / Pl: ~uri / E: ml colic(u)lus] (Reg) 1 (Bot; șîc ~-alb sau (cu) căpățână, de-iarnă, de-murat) Varză (1). 2 Mâncare de varză (dulce sau murată). 3 (Bot; îc) ~-gușat (sau nemțesc) Varză furajeră (Brassica oleracea var acephala). 4 (Bot; îc) ~-creț (sau de-vară) Varză creață (Brassica olearacea var sabauda). 5 (Bot; îc) -chinezesc (sau de-câmp) Nap (Brassica napus). 6 (Bot) (îc) -de-câmp (sau sălbatic) Rapiță (Brassica rapa). 7 (Bot; îc) ~-de-stâncă Rujă (Sedum rosea). 8 (Bot) Gheață (Begonia semperflorens). 9 (Bot; îc) ~ul-stâncii Urechelniță (Sempervivum lectorum). 10 (Lpl) Verdețuri. 11 (Bot; îc) ~-de-munte Plantă erbacee din familia compozitelor cu flori galben aurii și cu fructe achene, prevăzute cu peri (Ligularia glauca).

7. [DEX '98] CURECHI s. m. 1. (Reg.) Varză. 2. (În sintagma) Curechi-de-munte = plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene-aurii și cu fructe achene prevăzute cu peri (Ligularia glauca). – Lat. colic(u)lus (= cauliculus).

8. [DLRM] CURECHI s.n. 1. (Reg.) Varză. 2. Compus; curechi-de-munte = plantă erbacee cu flori galbene-aurii și cu fructe achene (Senecillis carpathica). – Lat. colic(u)lus (= cauliculus).

9. [Scriban] curéchĭ m., pl. tot așa (lat. colĭcŭlus, caulĭcŭlus, dim. d. caulis, varză, vgr. kaulós; it. colécchio. D. caulis vine fr. chou și germ. kohl). Nord. Varză.

10. [IVO-III] curechiu, sg.

11. [DOOM 3] curechi (reg.) s. m., pl. curechi

12. [DOOM 3] !curechi-de-munte (plantă erbacee) s. m., pl. curechi-de-munte

13. [DOOM 2] curechi (reg.) s. m., pl. curechi

14. [DOOM 2] curechi-de-munte (plantă erbacee) s. m.

15. [DER] curechi (curechi), s. m. – Varză. Lat. *colĭculus (Cipariu, Elem., 18; Pușcariu 460; Candrea-Dens., 456; REW 1727; DAR; Rosetti, I, 66); cf. it. colecchio, sp. colleja. – Der. curechiu, adj. (verde, verzui); curechiște, s. f. (cîmp de varză); curecher, s. m. (cultivator de verze). Nefolosit în Munt. și Olt.

16. [DLRLV] CURECHI s. n. 1. (Mold., Ban., Criș., Trans. SV) Varză. A: Rădăcinele curechiului. CANTEMIR, IST. C: Cînd cade ceva spurcat în vasul cu vin, au cu oloiu ... au <cu> curechiu. MOL. 1676, 63v. Kurekyu. Caulis. AC, 349. Frunză de curechi acru. PL, 148r; cf. PL, 150r. 2. (Mold.; pl.) Verdețuri. N-au mîncat nice boburi madzări, adecă legumi, nice verdeți (marg. chiurechiuri) ... hiarte la foc. DVS, 681v. Variante: chiurechi (DVS, 68v). Etimologie: lat. coIic(u)lus. Cf. varză.

17. [DRAM 2021] curéchi, s.m. (reg.) 1. Varză (Brassica oleracea): „Că de post ne-am săturat, / De cureti din ton, murat” (Calendar, 1980: 16); „Loc de curechi și de legume pe sama lor au destul” (Ardelean, 2015; document sec. XVIII). 2. (gastr.) Curechi umplut = sarmale. ■ Termen specific subdialectului moldovenesc (Tratat, 1984: 231). – Lat. *colic(u)lus (= cauliculus) „varză mică” (CDDE, DEX, MDA).

18. [DRAM 2015] curechi, s.m. – (reg.) 1. (bot.) Varză (Brassica oleracea): „Că de post ne-am săturat, / De curet’i din ton, murat” (Calendar, 1980: 16). Termen specific subdialectului moldovenesc (Tratat, 1984: 231). 2. (gastr.) Curechi umplut = sarmale. – Lat. *colic(u)lus (= cauliculus) „varză mică” (Cipariu, Pușcariu, CDDE, DA, Rosetti, cf. DER; Șăineanu, Scriban, DEX, MDA) < lat. caulis „varză; cotor”.

19. [DRAM] curechi, s.m. – 1. (bot.) Varză (Brassica oleracea): „Că de post ne-am săturat, / De curet’i din ton, murat” (Calendar 1980: 16). ♦ 2. (gastr.) Curechi umplut = sarmale. – Lat. colic(u)lus (=cauliculus).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] cârcală sf [At: RĂDULESCU-CODIN / V: căr~ / Pl: ~le / E: srb […]
1. [Șăineanu, ed. VI] cârcea f. Mold. lemnul ce leagă tânjala de proțap: o cârcea […]
1. [MDA2] cârcioabă sf [At: N. LEON, MED. 84 / V: ~cea~ / Pl: ~be […]
1. [MDA2] cârceag1 sn [At: LIUBA-IANA, M. 99 / Pl: ~cege / E: srb krčag] […]
[Scriban] cîrjalíŭ și (maĭ rar) cîrcealíŭ m. (turc. kyrğali, o localitate a Rumeliiĭ locuită de […]
1. [MDA2] cârceia1 v vz cârcei 2. [MDA2] cârceia2 sf vz cârceie 3. [DEX '09] […]
1. [DEX '09] CÂRCEIE, cârceie, s. f. Piesă de lemn sau de fier la car, […]
1. [Șăineanu, ed. VI] cârceiu n. 1. ramură cu frunze de agățat plante; 2. pl. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro