1. [DEX '09] CUPRINS2, -Ă, cuprinși, -se, adj. 1. (Rar) Îmbrățișat (unul cu altul). 2. (Pop.) Înstărit, bogat. – V. cuprinde.
2. [DEX '09] CUPRINS1, cuprinsuri, s. n. I. 1. Conținut. Cuprinsul cărții. ♦ Sumar (II 2). 2. Întindere, suprafață. ♦ Spațiu înconjurător. ♦ (Înv.) Loc, ținut. II. (Înv.) 1. Stăpânire. ♦ (Concr.) Proprietate. 2. Curte întărită a unui castel. [Var.: coprins s. n.] – V. cuprinde.
3. [MDA2] cuprins1 sn [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 221/29 / V: (îvp) cop~ / Pl: ~uri / E: cuprinde] 1 (Înv) Împrejmuire. 2 (Înv) Curte întărită a unui castel. 3 (Iuz) Ocupare a unei țări. 4 (Înv) Stăpânire. 5 (Ccr) Proprietate. 6 Ținut. 7 Hotar. 8 Spațiu înconjurător. 9 Conținut. 10 Sumar. 11 Întindere.
4. [MDA2] cuprins2, ~ă a [At: (a. 1650-1675) GCR I, 230/1 / V: (îvp) cop~ / Pl: ~nși, ~e / E: cuprinde] 1 (Rar) Îmbrățișat (unul cu altul). 2 (Înv) Înconjurat. 3 Stăpânit (de emoții, de patimă, de vicii). 3 (Pop) Înstărit. 4 (Înv) Inteligent. 5 Care poate fi înțeles. 6 (Înv) Cunoscut. 7 Ocupat cu ceva. 8 (D. suprafețe) Acoperit (cu ceva). 9 (Înv; d. spațiu) Umplut. 10 Învăluit (din toate părțile) de flăcări Si: încins. 11 Acoperit (de ceață, de praf, de fum, de nori, de întuneric etc.) Si: copleșit, covârșit, învăluit. 12 Conținut (în ceva). 13 Specificat (în...).
5. [CADE] CUPRINS, COPRINS I. adj. 1 p. CUPRINDE ¶ ¶ C. NECUPRINS ¶ 2 Apucat ¶ 3 Ocupat, cucerit ¶ 4 Avut, cu stare, cu dare de mînă: și atîta era de cuprins de s’au umplut munții de turmele ... lui (CRG.); trecem prin Vădeni, sat vechiu, harnic și coprins (VLAH.). II. (pl. -suri) sn. 1 Întindere de jur împrejur, ținut, loc: în tot cuprinsul e un farmec care ne spune c’am pășit pe pragul unei alte lumi (VLAH.); să omori balaurul acela ce bîntue coprinsurile de la Lerna (ISP.) ¶ 2 Locul pe care-l stăpînește cineva, avut: bietul țăran nu mai era stăpîn pe casa, pe vitele și pe cuprinsul lui (ISP.).
6. [DEX '98] CUPRINS1, (I 2, II) cuprinsuri, s. n. I. 1. Conținut. Cuprinsul cărții. ♦ Sumar (II 2). 2. Întindere, suprafață. ♦ Spațiu înconjurător. ♦ (Înv.) Loc, ținut. II. (Înv.) 1. Stăpânire. ♦ (Concr.) Proprietate. 2. Curte întărită a unui castel. [Var.: coprins s. n.] – V. cuprinde.
7. [DLRLC] CUPRINS2, -Ă, cuprinși, -se, adj. (Despre două sau mai multe persoane) 1. Îmbrățișat (unul cu altul). Așa uimiți, cuprinși, ne lipim strîns unul de altul. NEGRUZZI, S. I 77. 2. Cu dare de mînă, înstărit, bogat. Taica era un om cuprins, ținea cîrciumă la Păuna, avea cu ce să mă poarte. SADOVEANU, P. M. 62. Atît era de cuprins, de s-au umplu munții... de turmele și tamazlîcurile lui. CREANGĂ, A. 19. ◊ Substantivat N-am avut în companie decît săraci... Cei cuprinși uite-i unde stau. CAMILAR, N. II 72. ♦ (Despre casă, gospodărie) Prevăzut cu cele necesare, bogat. Altă casă mai mare și mai cuprinsă era casa lui Păun Ozun. GALACTION, O. I 155.
8. [DLRLC] CUPRINS1, (I 2, II 1) cuprinsuri, s. n. I. 1. Conținut. Cuprinsul cărții. 2. (Cu determinări în genitiv) Întindere, suprafață. Se-ntoarse din poartă, se uită lung la cuprinsul ogrăzii părintești, își trecu ochii asupra merilor, asupra păpușoilor grași semănați de el astă-primăvară. CAMILAR, TEM. 152. Era o zi senină și soarele lumina cuprinsul întunecat al morii, pătrunzînd prin crăpături în suluri de raze. ANGHEL-IOSIF, C. L. 26. N-o lăsă tatăl său în aretul (cuprinsul) grădinii aceleia. RETEGANUL, P. V. 68. ♦ Spațiu înconjurător. În liniștea mare a cuprinsurilor s-a auzit în depărtare sunînd ploaia. SADOVEANU, N. F. 64. Dorm încă vietățile cuprinsului. Numai ciocîrlanii, mai harnici, pășesc mărunțel pe marginea șanțului. VLAHUȚĂ, O. AL. I 125. Din larg cuprins de multe zări Nuntași din nouăzeci de țări S-au răscolit. COȘBUC, P. I 55. ♦ (Învechit) Loc; ținut. Vino, dar, de ai răbdare și ascultă să-ți descriu Un cuprins unde-ntîmplarea astăzi voiește să fiu. ALEXANDRESCU, P. 53. II. (Învechit, în forma coprins) 1. Stăpînire. Aleodor întinse coprinsul său și peste moșia lui Jumătate-de-om. ISPIRESCU, L. 48. ♦ (Concretizat) Proprietate. Într-o zi... o porni spre partea moșiilor zînei și, intrînd în coprinsurile ei, se abătu din cale. POPESCU, B. IV 53. Spun d-un nobil oarecare Ce avea coprinsuri, stare. PANN, P. V. III 40. 2. Curte întărită a unui castel. Au spart porțile de la al doilea coprins. NEGRUZZI, S. III 370 – Variantă: (învechit și popular) coprins s. n.
9. [DLRM] CUPRINS1, (I 2, II) cuprinsuri, s. n. I. 1. Conținut. Cuprinsul cărții. 2. Întindere, suprafață. ♦ Spațiul înconjurător. ♦ (Înv.) Loc, ținut. II. (Înv.) 1. Stăpânire. ♦ (Concr.) Proprietate. 2. Curte întărită a unui castel. [Var.: coprins s.n.] – V. cuprinde.
10. [DLRM] CUPRINS2, -Ă, cuprinși, -se adj. 1. Îmbrățișat (unul cu altul). 2. Înstărit, bogat. – V. cuprinde.
11. [Scriban] cupríns, -ă adj. Prins: cuprins de frică. Cucerit: cetate cuprinsă. Bogat: țăran cuprins. S. n., pl. urĭ. Întindere, suprafață: în tot cuprinsu țăriĭ. Conținut: cuprinsu uneĭ oale, uneĭ cărțĭ.
12. [DEX '09] COPRINDE vb. III v. cuprinde.
13. [DEX '09] COPRINS s. n. v. cuprins1.
14. [DEX '09] CUPRINDE, cuprind, vb. III. I. Tranz. 1. A prinde, a apuca ceva de jur-împrejur cu mâinile sau cu brațele. ♦ Tranz. și refl. recipr. A (se) îmbrățișa. ♦ (Înv.) A lua prizonier; a captura. 2. Fig. A îmbrățișa cu privirea; a vedea; a înțelege, a cunoaște. ♦ A închide în sine; a îngloba. 3. (Despre o haină) A fi potrivită pentru corpul cuiva. 4. (Reg.) A bara, a bloca, a închide un drum. I-a cuprins calea. II. 1. Tranz. A acoperi din toate părțile; a învălui. 2. Tranz. A pune stăpânire; a cuceri. ♦ Fig. (Despre idei, mișcări sociale) A pătrunde în...; a atrage. ♦ Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A apuca, a stăpâni. 3. Refl. (Pop.) A-și mări averea; a se îmbogăți. III. Tranz. 1. (Despre corpuri) A umple un spațiu cu volumul sau cu dimensiunile sale; a ocupa. 2. (Despre numere) A include, a conține în valoarea, în mărimea pe care o reprezintă. Numărul patru cuprinde de două ori numărul doi. ♦ Refl. A intra de un anumit număr de ori în alt număr. Numărul doi se cuprinde de două ori în numărul patru. ♦ (Despre texte) A fi alcătuit din..., a îngloba în structura sa...; a avea în compoziția sa... ♦ (Refl.) (Despre epoci istorice sau geologice) A se întinde pe o perioadă de... [Perf. s. cuprinsei, part. cuprins. – Var.: coprinde vb. III] – Lat. comprendere (= comprehendere).
15. [MDA2] coprinde v vz cuprinde
16. [MDA2] coprins sn vz cuprins
17. [MDA2] cuprinde [At: PRAV. 146 / V: cop~ / Pzi: cuprind și (îvr) cuprinz / E: ml comprendere] 1-2 vt A pune stăpânire, prin manifestarea puterii și a voinței, pe ceva sau cineva. 3-4 vt A apuca ceva de jur-împrejur cu mâinile sau cu brațele. 5-6 vtr A (se) îmbrățișa. 7 vt (Trs; fig) A primi bine un oaspete. 8-9 vtrr (Înv) A (se) uni într-un tot Si: a (se) îngloba. 10 vt (Pop; d. plante) A prinde rădăcini. 11 vt (Complementul e o persoană sau o armată; complinit uneori prin din sau de toate părțile) A înconjura cu scopul de a prinde. 12 vt (Înv) A lua prizonier. 13 vt (Înv) A prinde. 14 vt (Înv) A ocupa o țară, o cetate Si: a cotropi, a supune. 15 vt (Înv) A se face stăpân peste ceva. 16 vt A închide dintr-o parte o trecătoare, un drum, un loc. 17 vt A tăia calea cuiva. 18 vt (Trs) A sechestra. 19 vt(a) A stăpâni. 20 (Complementul e omul; subiectul e reprezentat de diferite manifestări fizice sau psihice) A pune stăpânire. 21 vt (Construit uneori cu dativul persoanei interesate) A dobândi. 22-23 vt (Înv) A avea sau a atrage de partea sa pe cineva (prin mită, farmec personal etc.). 24 vt (D. promisiuni; înv) A primi. 25 vrp (D. bani; înv) A se încasa. 26 vr A se îmbogăți. 27 vr (Înv) A se ajunge. 28 vtrp (Înv; îe) A ~ cu ajutorul A ajuta. 29 vt (Complinit prin „cu auzul”) A auzi. 30 vt (Complinit prin „cu ochii”) A vedea. 31 vt (Complinit prin „cu mintea”) A înțelege. 32 vtrp A socoti împreună mai multe sume Si: a cumula. 33 vtrp A considera împreună mai multe lucruri, fapte sau împrejurări. 34 vt A rezuma. 35 vtrp (Înv; nob) A învăța. 36 vt (D. conținut, dimensiune, întindere) A acoperi. 36[1] vt (D. corpuri) A ocupa. 37 vt (Înv) A acoperi suprafața exterioară a unui lucru cu un strat. 38 vt (D. foc, ceață, praf, nori, întuneric) A învălui din toate părțile Si: a acoperi, a copleși, a covârși, a înveli. 39 vt (D. o haină) A fi potrivită pentru corpul cuiva. 40 vt (D. zăpadă, iarnă etc.; complementul e omul) A surprinde. 41 vt (Reg) A bloca un drum. 42 vt (D. bani) A acoperi o cheltuială, o datorie. 43 vt (Înv) A se urca la suma de... 44 vt A conține. 45 vt (Mat; d. numere) A include în mărimea pe care o reprezintă. 46 vt (Înv; d. conținutul unei cărți, d. o lege, o epocă; complinit uneori prin „în sine”) A conține. 47 vt (Înv; construit cu prep „pentru”) A fi vorba despre... 48 vt (Înv) A descrie. 49-50 vtr (Înv; în legătură cu documente, hrisoave etc.) A (se) specifica. 51 vt (D. epoci istorice sau geologice) A se întinde pe o perioadă de... 52 vt (D. idei, mișcări sociale) A pătrunde. 53 vt (D. idei, mișcări sociale) A atrage.
18. [CADE] COPRINDE 👉 CUPRINDE.
19. [CADE] CUPRINDE, COPRINDE (-ind) vb. tr. 1 A prinde cu amîndouă brațele, a apuca: se alipi de bătrînă; o cuprinse pe după gît cu brațele (DLVR.) ¶ 2 A apuca, a prinde de jur împrejur, a învălui: au trimis ca să-i cuprinză pe toți, să-i prinză (N.-COST.); a-l ~ somnul, a fi prins de somn, a adormi: somnul o cuprinse îndată, și habar n’avea de ce face noră-sa (CRG.); ~ cu ochii, cu privirea, a vedea tot de jur împrejur: și atîtea erau încît nu le puteai coprinde cu ochii (ISP.) ¶ 3 Ⓕ A-l ~ mila, dorul, mirarea, frica, spaima, etc., a fi prins de un sentiment de milă, etc. ¶ 4 A umplea de tot, a nu lăsa nici un loc gol: turmele coprinseră casa, înfășurară curtea, încinseră satul (DLVR.) ¶ 5 A ocupa loc întinzîndu-se cît mai mult: Nu ’nceta în lături tot să se întinză, Să se mai lungească, loc să mai coprinză (PANN) ¶ 6 A pune stăpînire pe ceva, a ocupa cu puterea, a cuceri: în cetățile pe care ei le coprindeau, nu mai lăsau piatră peste piatră (ISP.) ¶ 7 A avea în sine, a conține: sub Ștefan cel Mare, Moldova coprindea și Bucovina și ’ntreagă Basarabia; scrisoarea lui coprinde mai multe neadevăruri [lat. comprehĕndĕre].
20. [CADE] CUPRINZĂTOR, COPRINZĂTOR adj. 1 verb. CUPRINDE ¶ 2 Care coprinde, care conține; scurt și coprinzător, în puține cuvinte, dar care coprind totul.
21. [DEX '98] CUPRINDE, cuprind, vb. III. I. Tranz. 1. A prinde, a apuca ceva de jur împrejur cu mâinile sau cu brațele. ♦ Tranz. și refl. recipr. A (se) îmbrățișa. ♦ (Înv.) A lua prizonier; a captura. 2. Fig. A îmbrățișa cu privirea; a vedea; a înțelege, a cunoaște. ♦ A închide în sine; a îngloba. 3. (Despre o haină) A fi potrivită pentru corpul cuiva. 4. (Reg.) A bara, a bloca, a închide un drum. I-a cuprins calea. II. 1. Tranz. (Și fig.) A acoperi din toate părțile; a învălui. 2. Tranz. A pune stăpânire; a cuceri. ♦ Fig. (Despre idei, mișcări sociale) A pătrunde în...; a atrage. ♦ Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A apuca, a stăpâni. 3. Refl. A-și mări averea; a se îmbogăți. III. Tranz. 1. (Despre corpuri) A umple un spațiu cu volumul sau cu dimensiunile sale; a ocupa. 2. (Despre numere) A include, a conține în valoarea, în mărimea pe care o reprezintă. Numărul patru cuprinde de două ori numărul doi. ♦ Refl. A intra de... ori (în alt număr). Numărul doi se cuprinde de două ori în numărul patru. ♦ (Despre texte) A fi alcătuit din..., a îngloba în structura sa...; a avea în compoziția sa... ♦ (Despre epoci istorice sau geologice) A se întinde pe o perioadă de... [Perf. s. cuprinsei, part. cuprins. – Var.: coprinde vb. III] – Lat. comprendere (= comprehendere).
22. [DLRLC] COPRINS s. n. v. cuprins.
23. [DLRLC] CUPRINDE, cuprind, vb. III I. 1. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. «cu» sau «în») A prinde ceva apucînd de jur împrejur, pe toată grosimea, cu mîinile sau cu brațele. Se răsucește pe genunchii lui, îi cuprinde obrazul în palme și îl privește în ochi. C. PETRESCU, A. 297. Cînd voia, așa se lățea de tare, de cuprindea pămîntul în brațe. CREANGĂ, P. 245. ♦ (Cu privire la persoane) A strînge în brațe în semn de afecțiune, a îmbrățișa. Grigore Oanea a venit lîngă mine, cuprinzîndu-mă cu dreapta de după umăr. SADOVEANU, N. F. 39. Încearcă să ne cuprindă pe toți la pieptul lui. SAHIA, N. 52. Se alipi de bătrînă; o cuprinse pe după gît cu brațele ei. DELAVRANCEA, S. 16. Tată-său cuprinzîndu-l în brațe, îl sărută. CREANGĂ, P. 198. Nu zi ba de te-oi cuprinde. O. I. 209. ◊ Refl. reciproc Tainic se-ntîlnește în prag, Dor cu dor să se cuprindă, Drag cu drag. COȘBUC, P. I 49. ♦ (Învechit și arhaizant) A prinde, a captura (prin învăluire). L-au cuprins slujitorii și l-au dus. SADOVEANU, D. P. 32. 2. A îmbrățișa cu privirea, a vedea. Pretutindeni, cît cuprindeau ochii, abureau șesurile, dealurile, văile. CAMILAR, TEM. 7. Bieți ochi, slabi și numai doi, Puține zări cuprind. COȘBUC, P. I 232. Atîția zmei veniră, încît nu i-ar fi putut nimeni cuprinde cu ochii. RETEGANUL, P. II 53 ♦ A închide în sine, a îngloba. Mîna care au dorit sceptrul universului și gînduri Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scînduri. EMINESCU, O. I 134. 3. (Popular, despre o haină) A fi destul de larg pentru cineva. Nu-l mai cuprinde sumanul. 4. (Popular; cu privire la drumuri) A închide, a tăia; a bara, a bloca. Înainte i-o ieșit... năfrămi înainte i-o întins, calea i-o coprins. ȘEZ. I 177. ◊ Absol. Iute la pîndă, la țiitori! Cuprindeți bine din muche-n vale! La ODOBESCU, S. III 88. II. 1. Tranz. A acoperi, a învălui în întregime, a încinge. Focul mă cuprinde, Carnea mi-o aprinde. ALECSANDRI, P. P. 118. (Cu pronunțare regională) Un nor de colb îi cuprinsă. EMINESCU, N. 15. ◊ (Poetic) O! vin pe marea ce-o cuprinde Un cer înalt de stele plin, Și vîntul serii va întinde A luntrei pînză în senin. EMINESCU, O. IV 540. Pe cînd era în pădure la vînat, l-a cuprins un întuneric de nu știa el încotro s-apuce. ȘEZ. I 225. 2. Tranz. A pune stăpînire; a cuceri. S-o sorbi pînă-n străfunduri, să o cuprinzi întreagă Această sevă tare, țîșnită din ogor. DEȘLIU, G. 7. Nilul mișcă valuri blonde pe cîmpii cuprinși de maur. EMINESCU, O. I 43. ♦ (Despre idei, concepții, mișcări sociale) A se întinde, a pătrunde în..., a atrage, a cuceri. Revoluția democratică cuprinde poporul întreg. ♦ Fig. (Despre stări fizice sau psihice) A prinde, a apuca, a stăpîni. Se strînse lîngă sobă cuprinsă de frig. C. PETRESCU, A. 462. I-a cuprins O jale pe-amîndoi. COȘBUC, P. I 228. Un tremur o cuprinse în tot trupul. CREANGĂ, P. 26. ♦ (Refl., rar) A fi sau a lăsa să fie pătruns de un sentiment. Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfînt, Și noaptea candelă s-aprinzi Iubirii pe pămînt. EMINESCU, O. I 192. V-ași cuprins de groază și de descuragiare. ALECSANDRI, T. II 36. 3. Refl. A-și face (sau a-și mări) averea; a se îmbogăți, a se înstări, a deveni chiabur. De n-ar fi fost oastea, așa cum era, te mai cuprindeai, apucai vreo păreche de juncănași, vreo vițică. CONTEMPORANUL, VII 496. III. Tranz. 1. (Despre corpuri) A ocupa, a umple (un spațiu) cu volumul, cu dimensiunile. Același loc umbrit umbrești Și-un colț de cer întreg cuprinzi – Nuc falnic, strajă din povești, D-asupra casei părintești. IOSIF, PATR., 7. 2. (Despre numere) A închide în valoarea, în semnificația, în mărimea pe care o reprezintă. Numărul nouă cuprinde de trei ori numărul trei. ♦ A intra, încăpea (în alt număr) Numărul doi se cuprinde de două ori în număru patru. ♦ (Despre texte scrise) A fi (parțial) alcătuit din..., a avea în compoziția sa..., a implica. Romanul cuprinde numeroase descrieri de natură. ♦ (Despre epoci istorice, geologice) A se întinde pe o perioadă de... (în forma coprinde) Cea dintîi epocă a întemeierii Principatelor... coprinde tot secolul al XIV-lea. BĂLCESCU, O. II 12. – Forme gramaticale: perf. s. cuprinsei, part. cuprins. – Variantă: coprinde vb. III.
24. [DLRM] CUPRINDE, cuprind, vb. III. I. Tranz. 1. A prinde, a apuca ceva de jur împrejur cu mîinile sau cu brațele. ♦ Tranz. și refl. A (se) îmbrățișa. ♦ (Înv. și arh.) A lua prizonier; a captura. 2. Fig. A îmbrățișa cu privirea; a vedea; a înțelege, a cunoaște. ♦ A închide în sine; a îngloba. 3. (Despre o haină) A fi destul de larg pentru cineva. 4. (Reg.) A bara, a bloca, a închide un drum. Înainte i-o ieșit. . . calea i-o cuprins (ȘEZ.). II. 1. Tranz. A acoperi din toate părțile; a învălui. 2. Tranz. A pune stăpânire; a cuceri. ♦ Fig. (Despre idei, mișcări sociale) A pătrunde în. . .; a atrage. ♦ Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A apuca, a stăpîni. 3. Refl. A-și mări averea; a se îmbogăți. III. Tranz. 1. (Despre corpuri) A umple un spațiu cu volumul sau cu dimensiunile sale; a ocupa. 2. (Despre numere) A închide în valoarea, în mărimea pe care o reprezintă. Numărul patru cuprinde de două ori numărul doi. ♦ Refl. A intra de. . . ori (în alt număr). ♦ (Despre texte) A fi alcătuit din. . .; a avea în compoziția sa. . . ♦ (Despre epoci istorice sau geologice) A se întinde pe o perioadă de. . . [Perf. s. cuprinsei, part. cuprins. – Var.: coprinde vb. III] – Lat. comprendere (= comprehendere).
25. [Șăineanu, ed. VI] coprinde (cuprinde) v. l. a prinde cu ambele mâini sau brațe, a apuca: moartea, rece le cuprinde AL.; 2. fig. a ocupa cu putere, a cotropi: a coprins pământ și mare; 3. a avea în sine, a conține: clasa insectelor coprinde peste 200.000 de specii; 4; a îmbrățișa: gânduri ce au cuprins tot universul EM. [Lat. COMPREHENDERE, de unde cuprinde: forma paralelă coprinde e literară și modernă].
26. [Șăineanu, ed. VI] coprins (cuprins) a. 1. apucat: coprins de spaimă; 2. ocupat militărește: cetate anevoie de coprins; 3. avut, cu dare de mână: o fată de țărani cuprinsă, sat cuprins frumos. ║ n. 1. întindere mare sau mică: casă, moșie, ținut; 2. conținut: coprinsul sentinței.
27. [Șăineanu, ed. VI] cuprinde v. Mold. V. coprinde.
28. [Scriban] coprínd, V. cuprind.
29. [Scriban] cuprínd, -príns, a -prínde v. tr. (cu și prind saŭ lat. compréndere). Apuc, prind: m’a cuprins de mînă. Ocup, invadez: a cuprinde o țară. Conțin: apa asta cuprinde fer, cartea cuprinde 200 de paginĭ. Îmbrățișez: gîndu luĭ cuprinde toată lumea. Surprind: l-a cuprins focu, incendiu. Prind: m’a cuprins mirarea, frica. – În vest coprind.
30. [DOOM 3] cuprins (desp. cu-prins) s. n., pl. cuprinsuri
31. [DOOM 2] cuprins (cu-prins) s. n., pl. cuprinsuri
32. [DOOM 3] cuprinde (a ~) (desp. cu-prin-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cuprind, 2 sg. cuprinzi, 3 sg. cuprinde, perf. s. 1 sg. cuprinsei, 1 pl. cuprinserăm, m.m.c.p. 1 pl. cuprinseserăm, conj. prez. 1 sg. să cuprind, 3 să cuprindă; ger. cuprinzând; part. cuprins
33. [DOOM 2] cuprinde (a ~) (cu-prin-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cuprind, 1 pl. cuprindem, 2 pl. cuprindeți; perf. s. 1 sg. cuprinsei, 1 pl. cuprinserăm; conj. prez. 3 să cuprindă; ger. cuprinzând; part. cuprins
34. [MDO] cuprinde
35. [IVO-III] cuprind, -sei 1 aor., -zând, ger., -zător, adj. v.
36. [DER] cuprinde (cuprind, cuprins), vb. – 1. A prinde, a apuca ceva de jur împrejur cu brațele. – 2. A îmbrățișa. – 3. A înconjura, a împresura. – 4. A ocupa, a invada. – 5. A cuceri, a cîștiga. – 6. A se îmbogăți, a se umfla. – 7. A include, a îngloba. – 8. A înțelege, a pricepe. – 9. A se extinde, a acoperi, a învălui. – 10. A acoperi cheltuielile, a echilibra. – 11. A reprezenta o cantitate. – 12. A conține. -Lat. comprehēndēre (Pușcariu 451; Candrea-Dens., 1449; REW 2106; DAR); cf. it. comprendere, prov., fr., cat. comprendre, sp., port. comprender, cuvinte în general dezvoltate cu sensurile 1 și 8. – Der. cuprins, s. n. (împrejmuire; proprietate; ocupație, invazie); necuprins, s. n. (infinit); cuprinzător, adj. (încăpător; care cuprinde).
37. [Argou] cât cuprinde / încape expr. foarte mult; nelimitat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL