Definiție și ce înseamnă cumulard

1. [DEX '09] CUMULARD, -Ă, cumularzi, -de, s. m. și f. Persoană care cumulează. – Din fr. cumulard.

2. [MDA2] cumulard, ~ă smf [At: EMINESCU, P. 229 / Pl: ~rzi, ~e / E: fr cumulard] Persoană care deține mai multe funcții sau atribuții remunerate în același timp

3. [CADE] * CUMULARD sm. Cel ce cumulează: ... acel soiu ciudat de barzi Cari încearcă prin poeme să devie cumularzi (EMIN.) [fr.].

4. [DEX '98] CUMULARD, -Ă, cumularzi, -de, s. m. și f. Persoană care deține mai multe funcții sau atribuții (remunerate) în același timp. – Din fr. cumulard.

5. [DLRLC] CUMULARD, -Ă, cumularzi, -de, s. m. și f. Persoană care deține mai multe funcții sau atribuții; (peiorativ) persoană care deține mai multe funcții, fără să lucreze efectiv (primind salarii nemeritate). Se va arăta numărul. cumularzilor. ▭ Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi, Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi închinind ale lor versuri la puternici, la cucoane. EMINESCU, O. I 137.

6. [DLRM] CUMULARD, -Ă, cumularzi, -de, s. m. și f. Persoană care deține mai multe funcții sau atribuții. – Fr. cumulard.

7. [DN] CUMULARD, -Ă s.m. și f. Deținător al mai multor funcții sau atribuții; (peior.) persoană care pretinde a întruni mai multe calități, merite etc. [< fr. cumulard].

8. [MDN '00] CUMULARD, -Ă s. m. f. deținător al mai multor funcții, atribuții, salarii. (< fr. cumulard)

9. [Șăineanu, ed. VI] cumulard m. cel ce cumulează.

10. [Scriban] *cumulárd, -ă s. și adj. (fr. cumulard). Iron. Care are maĭ multe funcțiunĭ în acelașĭ timp: om cumulard, gașcă cumulardă. – Maĭ rom. ar fi cumulator.

11. [DOOM 3] !cumulard adj. m., s. m., pl. cumularzi; adj. f., s. f. cumulardă, pl. cumularde

12. [DOOM 2] cumulard s. m., pl. cumularzi

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[DE] CULEBRA (GAILLARD), trecătoare în America Centrală, în istmul Panamá, la 84 m alt. prin […]
1. [DEX '09] CULEGAR, culegare, s. n. Instrument de metal de forma unei cutii alungite, […]
1. [DEX '09] CULEGE, culeg, vb. III. Tranz. 1. A aduna, a strânge cereale, fructe, […]
1. [DEX '09] CULEGERE, culegeri, s. f. Acțiunea de a culege și rezultatul ei; strângere, […]
1. [DEX '09] CULEGĂTOR, -OARE, culegători, -oare, s. m., s. f. 1. S. m. și […]
1. [DEX '09] CULEGĂTOR, -OARE, culegători, -oare, s. m., s. f. 1. S. m. și […]
1. [DEX '09] CULEGĂTORIE, culegătorii, s. f. Atelier într-o întreprindere poligrafică în care se efectuează […]
1. [MDA2] culegău sn [At: MOLIN, V. T. 29 / Pl: ~gaie / E: culege […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro