Definiție și ce înseamnă creson

1. [DEX '09] CRESON s. n. Plantă erbacee legumicolă anuală din familia brasicacee, cu flori albe mici, cultivată pentru frunzele ei folosite ca salată sau condiment; hreniță (Lepidium sativum). – Din fr. cresson.

2. [MDA2] creson sn [At: PANȚU, PL.2 / Pl: ~oane / E: fr cresson] (Bot) 1 Plantă erbacee leguminoasă anuală din familia cruciferelor, cu flori albe mici, cultivată pentru frunzele ei folosite ca salată sau condimente Si: hreniță (Lepidium sativum). 2 Bruncuț (Isatis tinctoria). 3 Cardamă (Lepidium sativum). 4 Năsturel (Nasturtium officinale).

3. [CADE] * CRESON sbst. 🌿 = HRENIȚĂ 2 [fr.].

4. [DEX '98] CRESON s. n. Plantă erbacee legumicolă anuală din familia cruciferelor, cu flori albe mici, cultivată pentru frunzele ei întrebuințate ca salată sau condiment; hreniță (Lepidium sativum). – Din fr. cresson.

5. [DLRLC] CRESON s. n. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori albe mici, cultivată pentru frunzele ei comestibile (Lepidium sativum).

6. [DLRM] CRESON s. n. Plantă erbacee cu flori albe, mici, cultivată pentru frunzele ei comestibile (Lepidium sativum). – Fr. cresson.

7. [DN] CRESON s.n. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori albe, mici și cu frunze comestibile; (pop.) hreniță. [< fr. cresson].

8. [MDN '00] CRESON s. n. plantă erbacee legumicolă din familia cruciferelor, cu flori albe, mici, și cu frunze comestibile. (< fr. cresson)

9. [DOOM 3] !creson (plantă) s. m., pl. cresoni

10. [DOOM 2] creson s. n.

11. [DE] CRESÓN (< fr.) s. m. Plantă erbacee leguminoasă anuală din familia cruciferelor, înaltă de 20-40 cm, care crește în locuri umede; originară din S Europei și cultivată pentru frunzele sale bogate în vitamina C, care se consumă ca salată sau condiment (Lepidium sativum).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CREDENȚ, credențuri, s. n. (Reg.) Bufet. – Din germ. Kredenz. 2. [MDA2] […]
1. [MDA2] credențar sm [At: LB / V: ~iu, ~dințar, ~dințariu / Pl: ~i / […]
1. [MDA2] credențional sn [At: DA / Pl: ~e / E: nct] (Înv) 1 Document […]
1. [MDA2] credeu sms [At: DA / E: cred + deu(m)] (Înv) Crez. 2. [D.Religios] […]
1. [DEX '09] CREDIBILITATE s. f. Însușire a unui lucru de a putea fi crezut. […]
1. [DOOM 3] +credibiliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. credibilizez, 3 credibilizează; conj. […]
1. [DEX '09] CREDINCER, credinceri, s. m. (Înv.) Om de încredere (la Curtea domnească); slujbaș […]
1. [MDA2] credincioșie sf [At: ȘINCAI, HR. I, 375/6 / Pl: ~ii / E: credincios […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro