Definiție și ce înseamnă crenelat

1. [DEX '09] CRENELAT, -Ă, crenelați, -te, adj. (Despre ziduri, clădiri etc.) Cu creneluri. – Din fr. crénelé.

2. [MDA2] crenelat2, ~ă a [At: MACEDONSKI, O. I, 257 / Pl: ~ați, ~e / E: crenela] 1-3 Cu creneluri (1-3).

3. [MDA2] crenelat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: crenela] 1-3 Crenelare (1-3).

4. [DEX '98] CRENELAT, -Ă, crenelați, -te, adj. (Despre un zid, o clădire etc.) Cu creneluri. – Din fr. crénelé.

5. [DLRLC] CRENELAT, -Ă, crenelați, -te, adj. (Despre ziduri, clădiri etc.) Cu creneluri. Stindardul fluturează pe poarta crenelată. MACEDONSKI, O. I 257. ◊ Fig. Crestat. Zăpada cade și-n ferestre bate, Cresc țurțuri sub streșini crenelate. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 161, 16/1.

6. [DLRM] CRENELAT, -Ă, crenelați, -te, adj. (Despre un zid, o clădire etc.) Cu creneluri. – După fr. crénelé.

7. [DN] CRENELAT, -Ă adj. Cu creneluri. [Cf. fr. crénelé].

8. [DEX '09] CRENELA, crenelez, vb. I. Tranz. A face, a construi creneluri într-un zid. – Din fr. créneler.

9. [MDA2] crenela vt [At: ALEXI, W. / Pzi: ~lez / E: crenel] 1-3 A face deschizături în formă de crenel (1-3).

10. [DN] CRENELA vb. I. tr. A face, a construi creneluri (într-un zid). [< fr. créneler].

11. [MDN '00] CRENELA vb. tr. a construi creneluri (într-un zid). (< fr. créneler)

12. [DOOM 3] crenela (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. crenelez, 3 crenelează; conj. prez. 1 sg. să crenelez, 3 să creneleze

13. [DOOM 2] crenela (a ~) vb., ind. prez. 3 crenelează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CREDENȚ, credențuri, s. n. (Reg.) Bufet. – Din germ. Kredenz. 2. [MDA2] […]
1. [MDA2] credențar sm [At: LB / V: ~iu, ~dințar, ~dințariu / Pl: ~i / […]
1. [MDA2] credențional sn [At: DA / Pl: ~e / E: nct] (Înv) 1 Document […]
1. [MDA2] credeu sms [At: DA / E: cred + deu(m)] (Înv) Crez. 2. [D.Religios] […]
1. [DEX '09] CREDIBILITATE s. f. Însușire a unui lucru de a putea fi crezut. […]
1. [DOOM 3] +credibiliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. credibilizez, 3 credibilizează; conj. […]
1. [DEX '09] CREDINCER, credinceri, s. m. (Înv.) Om de încredere (la Curtea domnească); slujbaș […]
1. [MDA2] credincioșie sf [At: ȘINCAI, HR. I, 375/6 / Pl: ~ii / E: credincios […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro