Definiție și ce înseamnă contramandare

1. [DEX '09] CONTRAMANDARE, contramandări, s. f. Acțiunea de a contramanda. – V. contramanda.

2. [MDA2] contramandare sf [At: CARAGIALE, O. VII, 32 / Pl: ~dări / E: contramanda] 1 Revocare a unui ordin, a unei hotărâri etc. 2 Renunțare la un plan, proiect, o vizită stabilite anterior. 3 (Cmr) Renunțare la o comandă dată.

3. [DLRLC] CONTRAMANDARE, contramandări, s. f. Acțiunea de a contramanda; dispoziție prin care se revine asupra unei hotărîri. Rămîne să așteptați în cursul zilei de vineri o confirmare sau contramandare pe cale electrică. CARAGIALE, O. VII 32.

4. [DLRM] CONTRAMANDARE, contramandări, s. f. Acțiunea de a contramanda.

5. [DN] CONTRAMANDARE s.f. Acțiunea de a contramanda și rezultatul ei. [< contramanda].

6. [DEX '09] CONTRAMANDA, contramandez, vb. I. Tranz. A revoca un ordin, o dispoziție sau o hotărâre; a anula. ♦ A renunța la un proiect, la un plan, la o vizită etc. stabilite dinainte. – Din fr. contremander.

7. [MDA2] contramanda vt [At: GHICA, S. 710 / Pzi: ~dez / E: fr contremander] 1A revoca un ordin, o dispoziție, o hotărâre Si: anula. 2 A renunța la un plan, proiect, o vizită etc. stabilite anterior. 3 (Cmr) A revoca o comandă dată.

8. [CADE] * CONTRAMANDA (-dez) vb. tr. A revoca o poruncă sau o comandă dată [fr.].

9. [DLRLC] CONTRAMANDA, contramandez, vb. I. Tranz. A. revoca un ordin, o dispoziție dată sau o hotărîre luată; a anula. Rogu-te, nu contramanda planul făcut și imediat anunță-mă despre sosirea iubitului nostru oaspete. CARAGIALE, O. VII 40. Lamartine fusese prevestit de noi de tot ce proiectam. În urma acelei depeșe a trebuit să contramandăm toate disposițiunile luate și să așteptăm sosirea doctorului Mandl. GHICA, S. A. 159.

10. [DLRM] CONTRAMANDA, contramandez, vb. I. Tranz. A revoca un ordin, o dispoziție sau o hotărîre; a anula. – Fr. contremander.

11. [DN] CONTRAMANDA vb. I. tr. A revoca, a anula un ordin, o dispoziție dată. [Cf. fr. contremander].

12. [MDN '00] CONTRAMANDA vb. tr. a revoca, a anula un ordin, o dispoziție dată. (< fr. contremander)

13. [Șăineanu, ed. VI] contramandà v. a revoca un ordin dat.

14. [Scriban] *contramandéz v. tr. (fr. contre-mander, d. contre, contra, și mander, a porunci. V. mandez). Revoc un ordin.

15. [DOOM 3] contramandare s. f., g.-d. art. contramandării; pl. contramandări

16. [DOOM 2] contramandare s. f., g.-d. art. contramandării; pl. contramandări

17. [DOOM 3] contramanda (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. contramandez, 3 contramandează; conj. prez. 1 sg. să contramandez, 3 să contramandeze

18. [DOOM 2] contramanda (a ~) vb., ind. prez. 3 contramandează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CONVULSIE, convulsii, s. f. 1. Contracție bruscă, involuntară, prelungită a musculaturii unui […]
1. [DEX '09] CONVULSIONA, convulsionez, vb. I. Refl. A avea convulsii, spasme; a se zvârcoli, […]
1. [MDA2] convulsionar, ~ă a [At: DICȚ. / P: ~si-o~ / Pl: ~i, ~e / […]
1. [DEX '09] CONVULSIONA, convulsionez, vb. I. Refl. A avea convulsii, spasme; a se zvârcoli, […]
1. [DEX '09] CONVULSIONAT, -Ă, convulsionați, -te, adj. Cuprins de convulsii. [Pr.: -si-o-] – V. […]
1. [DEX '09] CONVULSIOTERAPIE, convulsioterapii, s. f. (Med.) Metodă terapeutică de șoc constând în provocarea […]
1. [DEX '09] CONVULSIUNE s. f. v. convulsie. 2. [MDA2] convulsiune sf vz convulsie 3. […]
[MDN '00] CONVULSIVANT, -Ă adj., s. n. (substanță) care provoacă convulsii. (< fr. convulsivant) Sursă: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro