1. [DEX '09] COMPUNE, compun, vb. III. Tranz. 1. (Despre elementele unui întreg) A forma, a alcătui un întreg. ♦ Refl. (Despre un întreg) A fi alcătuit, a consta din... 2. A crea, a scrie, a redacta o operă literară, muzicală etc. [Perf. s. compusei, part. compus] – Din lat. componere (după pune).
2. [MDA2] compune [At: KRETZULESCU, A. 9/23 / Pzi: compun / E: lat componere] 1 vt (D. elementele unui întreg) A forma un întreg Si: a alcătui. 2 vt A crea o operă literară Si: a redacta, a scrie. 3 vt A crea o operă muzicală Si: a scrie. 4 vt (Tip) A culege un text Si: a zețui. 5 vr (D. un întreg) A fi alcătuit din... 6 vr A se forma.
3. [CADE] * COMPUNE (-pun) I. vb. tr. 1 A face ceva prin punerea mai multor bucăți la un loc, a forma un lucru din mai multe părți, a alcătui ¶ 2 📰 A zețui, a culege ¶ 3 📝 A face o lucrare literară sau artistică (o carte, versuri, o dramă, o operă muzicală, etc.) ¶ 4 🖋 A face o compoziție ¶ 5 Ⓕ A-și ~ fața, a căuta să arate serios, modest, etc., după împrejurări: îmi compuneam din odaie o figură preocupată (BR.-VN.) ¶ 6 📻 A înlocui mai multe forțe prin una singură care are același efect. II. vb. refl. A fi compus, a se alcătui [lat.].
4. [DLRLC] COMPUNE, compun, vb. III. Tranz. 1. (Despre elementele unui întreg) A forma, a alcătui, a face un întreg. Aceste cărți compun biblioteca mea. Refl. (Despre un întreg) A consta, a fi alcătuit din... Organismele animale și cele vegetale se compun din celule. ▭ Parcul meu se compune de doi plopi plutași, trei paltini... NEGRUZZI, S. I 96. Orașele... se ocîrmuiau de o magistratură... compusă de un județ și... doisprezece pîrgari. BĂLCESCU, O. II 14. 2. (Cu privire la opere literare, muzicale etc.) A crea, a scrie, a redacta. Poezie compusă în cinstea zilei de 23 August. ▭ Parc-ai fi mers acolo ca să compui o carte, Iar nu ca să te bucuri cu lumea dimpreună. ALEXANDRESCU, P. 92. [Dimitrie Cantemir] compuse un tractat în limba rusească, care a rămas manuscript. NEGRUZZI, S. II 153. – Forme gramaticale: perf. s. compusei, part. compus.
5. [DLRM] COMPUNE, compun, vb. III. Tranz. 1. (Despre elementele unui întreg) A forma, a alcătui un întreg. ♦ Refl. (Despre un întreg) A fi alcătuit, a consta din. . . 2. A crea, a scrie, a redacta o operă literară, muzicală etc. [Perf. s. compusei, part. compus] – Lat. lit. componere (după pune).
6. [DN] COMPUNE vb. III. tr. 1. A alcătui, a forma un întreg. ♦ refl. A consta, a fi alcătuit din... 2. A crea, a face o operă artistică (literară, muzicală etc.). [P.i. compun, perf. s. -usei, conj. -nă, part. -us. / < lat. componere, cf. fr. composer].
7. [MDN '00] COMPUNE vb. I. tr. 1. a alcătui, a forma un întreg. 2. a crea, a elabora o operă literară, muzicală etc. II. refl. a consta, a fi alcătuit din... (<lat. componere)
8. [Șăineanu, ed. VI] compune v. 1. a forma un tot din mai multe părți; 2. în mecanică: a forma rezultanta forțelor; 3. în tipografie: a aduna caracterele spre a forma vorbe; 4. a produce, a crea: compun versuri, o arie de muzică; 5. a lucra la o operă literară.
9. [CADE] * COMPUS adj. 1 p. COMPUNE ¶ 2 Alcătuit din mai multe părți ¶ 3 🔬 Corp ~, corp alcătuit din două sau mai multe corpuri simple ¶ 4 📖 Cuvînt ~, format din împreunarea a două sau mai multe cuvinte; timp ~, timp (de conjugare format dintr’un auxiliar și din infinitivul sau participiul verbului; viitorul e un timp ~ în limba română; perfectul ~ ¶ 5 🌿 Frunză ~ă, frunză cu pețiolul ramificat în pețioluri mai mici și cu limbul îmbucătățit în mai multe foliole sau foițe, cum e d. e. frunza de mazăre, de trifoiu, de salcîm, etc. (🖼 1407). II. (pl. -se) sn. Tot, întreg alcătuit din mai multe părți. III. COMPUSE. * COMPOZEE sf. pl. 🌿 Mare familie de plante monopetale care cuprinde peste 10.000 de specii, a căror caracteristică e că florile sînt grupate într’un capitul înconjurat de un involucru de bractee, cum sînt d. e. albăstrelele, bănuții, păpădia, etc.
10. [Scriban] *compún, -pús, a -púne v. tr. (lat. com-póno, -pónere. V. pun). Formez un întreg din maĭ multe părțĭ. Produc, creez, inventez: a compune cîntece. Adun literele ca să formez cuvinte la tipar. (V. zețuĭesc). Mec. Formez rezultanta forțelor mecanice.
11. [DOOM 3] compune (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. compun, 2 sg. compui, 3 sg. compune, perf. s. 1 sg. compusei, 1 pl. compuserăm, m.m.c.p. 1 pl. compuseserăm; conj. prez. 1 sg. să compun, 3 să compună; ger. compunând; part. compus
12. [DOOM 2] compune (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. compun, 2 sg. compui, 1 pl. compunem; conj. prez. 3 să compună; ger. compunând; part. compus
13. [IVO-III] compun, -pui 2, -pună 3 conj., -pusei aor.
14. [DER] compune (compun, us), vb. – 1. A forma, a alcătui un întreg. – 2. A crea, a scrie, a redacta o operă. Lat. componere (sec. XIX), cu sensurile fr. composer și cu conjug. rom. a pune. – Der. compunere, s. f.; compoziție, s. f., din fr. composition; compozitor, s. m., din fr. compositeur; compozant, s. n., din fr. composant; descompune, vb., format pe baza fr. dècomposer; descompunere, s. f.
15. [Argou] a compune melodii mari expr. (intl.) a denunța pe toată lumea.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL