1. [DEX '09] CÂȘLEGI s. f. pl. Interval de timp între două posturi ortodoxe, în care creștinii pot mânca de dulce. – Lat. caseum ligat.
2. [MDA2] câșlegi sfp [At: M. COSTIN, ap. LET. I 200/20 / V: câș~, (nob) ~u sn / E: ml caseum ligat] 1 Interval de timp între două posturi ortodoxe, în care creștinii pot mânca de dulce. 2 Cârneleagă.
3. [Șăineanu, ed. VI] câșlegi f. pl. 1. (de iarnă) dulcele Crăciunului, timpul dela nașterea Mântuitorului până la postul mare: prin câșlegile Crăciunului aproape de cârneleagă CR.; 2. (de Paști), dela dumineca Paștelor pănă la Moși; 3. (de toamnă) dela 15 August până la 15 Noembrie. [Lat. CASEUM LIGA, lit. leagă cașul, adică lasă cașul (cf. lăsatul de brânză), fiindcă pe atunci Biserica interzice (= leagă) chiar și mâncarea de lăpturi].
4. [MDA2] cășlegi sfp vz câșlegi
5. [MDA2] câșlegiu sn vz câșlegi
6. [CADE] CÎȘLEGI sf. pl. ⛪ Perioadă de timp în care nu se postește. Se deosebesc patru perioade de acestea peste an: 1 ~le Crăciunului sau ~le de iarnă, dulcele Crăciunului, timpul de la Crăciun pînă la Postul mare, carnaval; 2 ~le Paștilor, ține 8 săptămîni, dela Duminica Paștilor pînă la Duminica tuturor sfinților; 3 ~le Sînpietrului, de la 29 Iunie pînă la 1 August; 4 ~le de toamnă, de la 15 August pînă la 15 Noemvrie; ‼ și sg. CÎȘLEGIU: în toiul cîșlegiu (CAR.) [lat. caseum lĭgat].
7. [DLRLC] CÎȘLEGI s. f. pl. Interval de timp în care creștinii mănîncă de dulce, în care nu postesc. În cișlegile de toamnă, după culesul viilor, s-a dus la acea nuntă. SADOVEANU, F. J. 12. Cînd punea mama laptele la prins, eu, fie post, fie cîșlegi, de pe a doua zi și începeam a linchi groșciorul de pe deasupra oalelor. CREANGĂ, A. 44. Le-am adus [fetele] la Iași, drăguțele, ca să pitreacă cîșlegile. ALECSANDRI, T. I 120.
8. [DLRM] CÎȘLEGI s. f. pl. Interval de timp între două posturi, în care creștinii mănîncă de dulce. – Lat. caseum ligat.
9. [Scriban] cîșlégĭ f. pl. (d. caș și a lega, ca cîrneleagă, d. carne și a lega). Carnaval, timpu de la Crăcĭun pînă la lăsatu seculuĭ de brînză (saŭ și de carne), cînd e permis a mînca carne.
10. [DOOM 3] câșlegi s. f. pl.
11. [DOOM 2] câșlegi s. f. pl.
12. [DE] CÎȘLÉGI (lat. caseum ligat) s. f. pl. Interval de timp între două posturi, în care creștinii ortodocși mănîncă de dulce. Se deosebesc patru perioade de acest fel peste an: c. Crăciunului sau de iarnă (v. cîrneleagă); c. Paștilor, care țin opt săptămîni, de la Duminica Paștilor pînă la Duminica tuturor Sfinților; c. Sîmpetrului, care țin de la 29 iun. pînă la 1 aug.; c. de toamnă, care țin de la 15 aug. pînă la 15 nov.
13. [DRAM 2021] câșlegi, (câșleji), s.n., pl. 1. Timpul ce urmează după posturi, dar mai ales de la Crăciun până la postul mare al Paștilor. 2. Intervalul de timp între două posturi, în care creștinii pot mânca de dulce; în acest interval au loc căsătorii: „Câșlegile-s mărturie, / Ce-ai făcut îi pă vecie; / Câșlegile-s târg de țară, / Ce cumperi nu poți da iară” (Antologie, 1980: 212). – Lat. caseum ligat (Șăineanu, DEX, MDA).
14. [DRAM 2015] câșlegi, s.f., pl. – (bis.) Timpul ce urmează după posturi, dar mai ales de la Crăciun până la postul mare al Paștilor (Bârlea, 1924). Intervalul de timp între două posturi, în care creștinii pot mânca de dulce; în acest interval au loc căsătorii: „Câșlegile-s mărturie, / Ce-ai făcut îi pă vecie; / Câșlegile-s târg de țară, / Ce cumperi nu poți da iară” (Antologie, 1980: 212). – Lat. caseum ligat (Șăineanu, DEX, MDA).
15. [DRAM] câșlegi, s.f., pl. – Timpul ce urmează după posturi, dar mai ales de la Crăciun până la postul mare al Paștilor (Bârlea 1924). Intervalul de timp între două posturi, în care creștinii pot mânca de dulce; în acest interval au loc căsătorii: „Câșlegile-s mărturie, / Ce-ai făcut îi pă vecie; / Câșlegile-s târg de țară, / Ce cumperi nu poți da iară” (Antologie 1980: 212). – Lat. caseum ligat (referitor la dezlegarea la dulce).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL