1. [DEX '09] CÂINEȘTE adv. 1. Ca un câine. ♦ Fig. Cu dușmănie, cu răutate. 2. Fig. În condiții foarte grele, cu mari lipsuri. Trăiește câinește. ◊ Expr. Câine-câinește = cu multă greutate, cu chiu cu vai. – Câine + suf. -ește.
2. [MDA2] câinește av [At: ALEXANDRIA, 99 / 5 / E: câine + -ește] 1 Ca un câine (1). 2 (Fig) Cu răutate. 3 (Fig; îe) A trăi ~ A trăi în condiții foarte grele, cu mari lipsuri. 4 (Îe) Câine ~ Cu multă greutate.
3. [Șăineanu, ed. VI] câinește adv. ca un câine: 1. cu anevoie; 2. rău, fără mila.
4. [MDA2] cânește av vz câinește
5. [CADE] CÎINEȘTE adv. 1 Ca un cîine: la cîtăva vreme iar m’am pomenit cu ea, bătută ~ (BR.-VN.) ¶ 2 Ⓕ Cu răutate, fără milă: se poate ~ ¶ 3 Cîine- ~ 👉 CÎINE.
6. [DLRLC] CÎINEȘTE adv. (Și în forma regională cînește) 1. Ca un cîine. ◊ Expr. A înota cîinește = a înota dînd dezordonat din mîini și din picioare. ♦ Fig. Cu o dușmănie ascunsă. Turcul se uită cîinește. TEODORESCU, P. P. 300. ◊ Fig. (În legătură cu traiul, viața, munca oamenilor) în împrejurări grele, în mod chinuitor. Muncea cu ai lui cîinește, de cum se lua zăpada și pînă cădea din nou. MIHALE, O. 55. ◊ Expr. Cîine-cîinește = cu multă greutate, de-abia, cu chiu cu vai. Cu spinul tot am dus-o cum am dus-o, cîne-cînește, pînă acum. CREANGĂ, P. 234. D-abia, d-abia, cîine-cîinește, putu să urnească din loc acea murdărie. ISPIRESCU, U. 42. – Variantă: (Transilv., Mold.) cînește adv.
7. [DLRLC] CÎNEȘTE adv. v. cîinește.
8. [DLRM] CÎINEȘTE adv. 1. Ca un cîine. ♦ Fig. Cu o dușmanie ascunsă. 2. Fig. (În legătură cu traiul, viata, munca oamenilor) În împrejurări grele, în mod chinuitor. ♦ Expr. Cîine-cîinește = cu multă greutate, cu chiu cu vai. [Pr. și: (reg.) cînește] – Din cîine + suf. -ește.
9. [Scriban] cîĭne, cîĭnésc, cîĭnéște, cîĭnós, V. cîne ș. a.
10. [Scriban] cînéște (est) și cîĭ- (vest) adv. Ca cînele. Fig. Dificil, cu mare muncă: am cîștigat puținĭ banĭ muncind cînește. Crud, fără milă: a se purta cînește.
11. [DOOM 3] câinește adv.
12. [DOOM 2] câine-câinește loc. adv.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL