1. [MDA2] chiurcă sf [At: PAMFILE, D. / Pl: ~rci / E: mg türko] (Reg) Bețișor dintr-un lemn tare cu care se lustruiește fierul.
2. [DER] chiurcă (-ci), s. f. – În cizmărie, lemn de netezit. Mag. türkő „corn” (DAR). – Der. chircui, vb. (a lustrui).
3. [DAR] chiurcă s.f. (înv.) bețișor cioplit dintr-un lemn tare, folosit la lustruirea zăbalei calului (la cavalerie).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL