Definiție și ce înseamnă cauter

1. [DEX '09] CAUTER, cautere, s. n. Instrument chirurgical de metal, în formă de bastonaș, cu care se cauterizează. ♦ Agent chimic folosit pentru cauterizare. [Pr.: ca-u-] – Din fr. cautère, lat. cauterium.

2. [MDA2] cauter sn [At: DA / P: ca-u~ / Pl: ~e / E: fr cautèere, lat cauterium] 1 Instrument cu vârf incandescent cu care se arde un țesut, o rană. 2 Agent chimic folosit pentru cauterizare.

3. [CADE] *CAUTER (pl. -ere) sn. 🩺 1 Ori-ce substanță care, aplicată pe piele, produce efectul unei arsuri ¶ 2 Rană artificială produsă pe braț sau pe picior pentru a produce o scurgere de puroiu ¶ 3 Instrument de chirurgie, de diferite forme, cu care se cauterizează (🖼 999) [fr.].

4. [DLRLC] CAUTER, cautere, s. n. Mic instrument chirurgical de metal, în formă de bastonaș, de obicei cu vîrf ascuțit, care, încălzit în foc sau prin curent electric, servește la cauterizare. V. termocauter, electrocauter. – Pronunțat: ca-u-.

5. [DLRM] CAUTER, cautere, s. n. Mic instrument chirurgical de metal, în formă de bastonaș, cu care se cauterizează. [Pr.: ca-u-] – Fr. cautère (lat. lit. cauterium).

6. [DN] CAUTER s.n. Instrument chirurgical care se folosește la cauterizarea țesuturilor, a rănilor etc. ♦ Agent chimic folosit pentru cauterizare. [Pron. ca-u-. / < fr. cautère, cf. gr. kauterion < kaio – ard].

7. [MDN '00] CAUTER s. n. instrument chirurgical pentru cauterizări. ◊ agent chimic folosit pentru cauterizare. (< fr. cautère, lat. cauterium, gr. kauterion)

8. [DOOM 3] cauter (desp. ca-u-) s. n., pl. cautere

9. [DOOM 2] cauter (ca-u-) s. n., pl. cautere

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ETAJA, etajez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) așeza în rânduri […]
1. [DEX '09] ETAJARE, etajări, s. f. Acțiunea de a (se) etaja și rezultatul ei. […]
1. [DEX '09] ETAJAT, -Ă, etajați, -te, adj. (Despre clădiri) Cu etaje. – V. etaja. […]
1. [DEX '09] ETAJERĂ, etajere, s. f. Mobilă formată dintr-unul sau din mai multe rafturi […]
1. [DEX '09] ETALAJ, etalaje, s. n. 1. Etalare. 2. Partea inferioară, în formă de […]
[MDN '00] ETALAJIST, -Ă s. m. f. 1. cel care expune mărfuri pentru public; vânzător […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro