1. [DEX '09] CÂRPACI, cârpaci, s. m. Meseriaș care peticește, care repară încălțăminte, haine etc. ♦ Meseriaș sau, p. gener. persoană care lucrează prost. – Din bg. kărpač.
2. [MDA2] cârpaci sm [At: BĂRAC, T. 5/1 / Pl: ~ / E: bg кърпач] 1 Meseriaș care peticește, care repară încălțăminte, haine etc. Si: cârpitor. 2 Meseriaș care lucrează prost. 3 (Pgn) Persoană nepricepută, care lucrează prost.
3. [DLRLC] CÎRPACI, cîrpaci, s. m. 1. Meseriaș care peticește, care repară încălțăminte, haine etc. Față de ceilalți tractoriști, el era ceea ce este un cîrpaci pe lîngă un cizmar. MIHALE, O. 168. Cobzarul a fost crescut de moș Ioniță, cîrpaciul, în coliba de pe maidan. PAS, Z. I 196. Un om minunat cum era cîrpaciul din casa de scînduri... G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 12. Un cîrpaci de cizme... aci-n piața sta. PANN, P. V. I 30. 2. Meseriaș prost, care lucrează rău. Tot zidar. Cîrpaci însa în meserie. PAS, Z. I 100. Mi-ai pus piele scoaptă, cîrpaciule, zise Mogoragea înfuriat, CREANGĂ, A. 106.
4. [DLRM] CÎRPACI, cîrpaci, s. m. Meseriaș care peticește, care repară încălțăminte, haine etc. ♦ Meseriaș care lucrează prost. – Bg. kărpač.
5. [Șăineanu, ed. VI] cârpaciu m. 1. cel ce drege încălțăminte vechi; 2. fig. lucrător prost. [Bulg. KRAPAČĬ].
6. [Scriban] cîrpácĭ m. (bg. kŭrpačĭ). Care drege încălțăminte saŭ și haĭne vechĭ. Fig.. Lucrător saŭ scriitor prost. – Fem. cîrpace, pl. tot așa.
7. [DOOM 3] cârpaci (desp. -paci) s. m., pl. cârpaci
8. [DOOM 2] cârpaci (-paci) s. m., pl. cârpaci
9. [MDO] cîrpaci
10. [DER] cîrpaci (cîrpaci), s. m. – 1. Meseriaș care peticește. – 2. Persoană care lucrează prost. – Mr. cîrpaci. Sl. (bg. kurpačĭ, cf. Conev 60; slov. kèrpač). – Der. cîrpăci (var. cîrpoci, cîrpogi), vb. (a petici; a lucra prost); cîrpăceală, cîrpăcie, s. f. (lucru prost făcut); cîrpăcitor, adj. (care peticește). Cf. cîrpă, cîrpi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL