1. [DEX '09] CARIERE s. f. Acțiunea de a se caria și rezultatul ei. [Pr.: -ri-e-] – V. caria.
2. [MDA2] cariere sf [At: DA / V: ~iare / P: ~ri-e~ / E: caria] 1 Afectare a dinților, cu formare de cavități, produsă de un agent microbian Si: cariat1 (1). 2 (Fig) Degradare.
3. [DN] CARIERE s.f. Acțiunea de a se caria și rezultatul ei. [< caria].
4. [DEX '09] CARIA, pers. 3 cariază, vb. I. Refl. (Despre dinți) A face carii, a se strica. [Pr.: -ri-a] – Din fr. carier.
5. [DEX '09] CARIERĂ1, cariere, s. f. Exploatare minieră de suprafață, de unde se extrag diverse substanțe minerale, materiale de construcții etc. și unde toate lucrările se execută sub cerul liber. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. carrière.
6. [DEX '09] CARIERĂ2, cariere, s. f. Profesie, ocupație; domeniu de activitate; timp cât cineva lucrează într-un anumit domeniu. ♦ Etapă, treaptă în ierarhia socială sau profesională. ♦ Poziție în societate, situație bună. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. carrière.
7. [MDA2] caria2 [At: TAFRALI, S. 151 / P: ~ri-a / Pzi: ~iez / E: fr carier] 1 vr (D. dinți) A face carii (1). 2-3 vtr (Fig) A (se) roade.
8. [MDA2] caria1 sf [At: BORZA, D. / A: nct / Pl: nct / E: lat Carya] 1 Gen de plante din familia juglandacee, cultivate sporadic prin parcuri și grădini botanice. 2 Plantă din genul caria (1).
9. [MDA2] cariare sf vz cariere
10. [MDA2] carieră2 sf [At: DA ms / P: ~ri~ / Pl: ~re / E: fr carrière] Exploatare minieră de unde se extrag diferite varietăți de substanțe minerale, materiale de construcții etc. și unde toate lucrările se execută sub cerul liber Si: mină1, (reg) baie.
11. [MDA2] carieră1 sf [At: MARCOVICI, D. 4/1 / P: ~ri-e~ / Pl: ~re / E: fr carrière] 1 (Ant) Teren amenajat pentru cursele de cai sau întrecerile cu care2 (5). 2 Profesiune. 3 Domeniu de activitate. 4 Timp cât cineva lucrează într-un anumit domeniu. 5 Etapă în ierarhia socială sau profesională. 6 (Prt) Poziție înaltă în societate. 7 (Prt; îe) A face ~ A avansa repede profesional (adesea nemeritat).
12. [CADE] *CARIERĂ2 (pl. -ere) sf. Locul de unde se scoate piatră, marmoră, etc. (🖼914): Trotușul ... desfundă izvoare de păcură, mine de cărbuni și cariere de piatră VLAH. [fr.].
13. [CADE] *CARIERĂ1 (pl. -ere) sf. 1 Loc închis pentru alergări de cai sau de care ¶ 2 Fig. Cursul vieții ¶ 3 Fig. Timpul cît petrece cineva într’o funcțiune ¶ 4 Fig. Profesiune, meserie; ocupațiunea, arta din care trăește cineva: părăsind cariera diplomatică în care debutase așa de strălucit I. -GH. [fr.].
14. [DEX '98] CARIERĂ1, cariere, s. f. Exploatare minieră de unde se extrag diferite varietăți de substanțe minerale, materiale de construcții etc. și unde toate lucrările se execută sub cerul liber. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. carrière.
15. [DEX '98] CARIERĂ2, cariere, s. f. Profesiune, ocupație; domeniu de activitate; timp cât cineva lucrează într-un anumit domeniu. ♦ Etapă, treaptă în ierarhia socială sau profesională. ♦ Poziție în societate, situație bună. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. carrière.
16. [DLRLC] CARIA cariez, vb. I. Refl. (Despre dinți) A se strica prin carie, a se găuri. Măselele s-au cariat. – Pronunțat: -ri-a.
17. [DLRLC] CARIERĂ1, cariere, s. f. Loc de unde se extrag diferite varietăți de piatră, marmură, pietriș sau nisip. La carieră detunăturile izbucneau de trei ori pe zi. JIANU, C. 32. – Pronunțat: -ri-e-.
18. [DLRLC] CARIERĂ2, cariere, s. f. 1. Profesiune, ocupație; ramură de muncă, de activitate. Pentru nepotul mătușei Ruxandra cariera universitară fusese un ideal suprem și realizat. C. PETRESCU, R. DR. 300. Pentru alegerea carierei se certase cu familia. BART, E. 119. Cariera literară a lui Caragiale se împarte în trei perioade. IBRĂILEANU, SP. CR. 252. 2. (În societățile bazate pe exploatare) Poziție în societate, situație bună. Dedicînd broșuri la dame a căror bărbați ei speră C-ajungînd cîndva miniștri, le-a deschide carieră. EMINESCU, O. I 137. ◊ Expr. A face carieră = a reuși să obțină o situație bună. – Pronunțat: -ri-e-.
19. [DLRM] CARIA, pers. 3 cariază, vb. I. Refl. (Despre dinți) A se strica, a se găuri din cauza unei carii. [Pr.: -ri-a] – Fr. carier.
20. [DLRM] CARIERĂ2, cariere, s. f. Profesiune, ocupație; domeniu de activitate. ♦ Treptele, etapele parcurse de cineva într-o profesiune. ♦ Poziție în societate, situație bună. [Pr.: -ri-e-] – Fr. carrière (<it.).
21. [DLRM] CARIERĂ1, cariere, s. f. Loc de unde se extrag diferite varietăți de piatră, pietriș, marmură sau nisip. [Pr.: -ri-e-] – Fr. carrière.
22. [DN] CARIA vb. I. refl. (Despre dinți) A face carii, a se strica, a se găuri prin apariția unor carii dentare. [Pron. -ri-a, p. i. 3,6 -iază. / < fr. carier].
23. [DN] CARIERĂ1 s.f. Loc de unde se scoate piatră, marmură etc. [Pron. -ri-e-. / < fr. carrière].
24. [DN] CARIERĂ2 s.f. 1. Profesiune, ocupație. 2. Poziție în ierarhia socială și profesională, în societate; situație bună. [Pron. -ri-e-. / < fr. carrière, cf. it. carriera – drum de care].
25. [MDN '00] CARIA vb. refl. (despre dinți) a face carii, a se strica. (< fr. carier)
26. [MDN '00] CARIERĂ1 s. f. loc de unde se scoate piatră, marmură etc. (< fr. carrière)
27. [MDN '00] CARIERĂ2 s. f. 1. profesiune, ocupație. ◊ poziție în ierarhia socială și profesională, în societate; situație bună. ◊ (fig.) drum, cale (a unei idei, literaturi etc.) 2. mare manej de echitație în teren descoperit. (< fr. carrière)
28. [Șăineanu, ed. VI] carieră f. 1. loc închis pentru alergări de cai sau de care; 2. fig. câmpul în care se desfășoară vieața, cursul vieții; 3. profesiune: a le deschide o carieră EM. ║: f. locul de unde se scoate piatră, marmoră.
29. [Scriban] *1) cariéră f., pl. e (fr. carrière, d. it. carriera, care vine d. carro, car. V. cărare). Loc de alergat p. caĭ și vehicule. Fig. Cursu vĭețiĭ: a-țĭ împlini cariera. Profesiune: a lua, a alege (maĭ elegant de cît a’mbrățișa) cariera armelor.
30. [Scriban] *2) cariéră f., pl. e (fr. carrière, d. lat. quadraria, d. quadrare, a cĭopli pătrat). Locu de unde se scoate peatră ș. a.
31. [Scriban] *cariéz v. tr. (fr. carier, it. cariare). Med. Stric pin carie. V. refl. A se strica pin carie.
32. [DOOM 3] cariere (acțiunea de a se caria) (desp. -ri-e-) s. f., g.-d. art. carierii
33. [DOOM 2] cariere (acțiunea de a se caria) (-ri-e-) s. f., g.-d. art. carierii
34. [DOOM 3] caria (a se ~) (desp. -ri-a) vb. refl., ind. prez. 3 se cariază, imperf. 3 pl. se cariau; conj. prez. 3 să se carieze (desp. -ri-e-); ger. cariindu-se (desp. -ri-in-)
35. [DOOM 3] carieră (exploatare minieră; profesie) (desp. -ri-e-) s. f., g.-d. art. carierei; pl. cariere
36. [DOOM 2] caria (a se ~) (-ri-a) vb. refl., ind. prez. 3 se cariază; conj. prez. 3 să se carieze (-ri-e-); ger. cariindu-se (-ri-in-)
37. [DOOM 2] carieră (exploatare minieră, profesie) (-ri-e-) s. f., g.-d. art. carierei; pl. cariere
38. [MDO] caria (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. cariază, ger. cariind)
39. [IVO-III] cariază 3.
40. [DFL] CARYA Nutt., CARIA, fam. Juglandaceae. Gen originar din America de N-E și Asia de S-E, cca 25 specii, arbori asemănători speciilor de Juglans. Coroană de formă ovală sau rotundă, tulpină acoperită de o scoarță care formează ritidom adînc, ce uneori se exfoliază, măduvă întreruptă lamelar. Frunze alterne, imparipenat-compuse cu 5-17 foliole. Flori (apar o dată cu frunzele), cele mascule în amenți compuși, cca 10 stamine. Fructe drupe-mici dehiscente, cu 4 valve netede, rareori muchiate, cu miez comestibil la unele specii.
41. [DFL] Carya cordiformis (Wangenh.) K. Koch (syn. C. amara Nutt; C. minima Britt.). Arbore, cca 30 m înălțime, crește repede, scoarță subțire cu crăpături puțin adînci, brun-deschis, ramurile tinere cu un păr maroniu, mai tîrziu cade. Frunze de regulă cu 7-9 foliole, lanceolate, acuminate, pe partea inferioară verzi-deschis și pubescente în lungul nervurii mediane, de cca 15 cm lungime, foliolele terminale egale cu cele laterale. Fructe, 1-4 într-un ciorchine, cenușii, turtite, ovale, 2-3 cm grosime, cu vîrf ascuțit.
42. [DFL] Carya ovata (Mill.) K. Koch (syn. C. alba Nutt.). Specie cu florile femele sesile. Arbore de cca 40 m înălțime, scoarță cenușie-deschis, formează ritidom care se exfoliază în partea de jos în fîșii lungi de cca 1 m. Lujerii tineri groși, maro-deschis, pubescenți, apoi glabrii, mugurii terminali lat-ovoizi, bruni, cu cîțiva solzi desfăcuți, caduci înainte de deschiderea mugurilor. Frunze cu 5-9 foliole eliptice sau oblong-lanceolate, pe partea inferioară pubescente, marginile serate și ciliate, foliolele terminale mai mari decît cele laterale, 15 cm lungime. Fructe sesile, cîte 1-4 în ciorchine, aproape sferice, cu 4 valve dehiscente, nucă albă, ovală, coajă subțire, slab-muchiată, miez dulce.
43. [DFL] Carya tomentosa (Poir.) Nutt. (syn. C. alba (Mill.) K. Koch). Arbore (cca 32 m înălțime), scoarța (brăzdată adine) nu se exfoliază, lujerii tineri tomentoși, mugurele terminal lat-oval. Frunze cu 7-9 foliole, oblongi, acuminate, pe partea inferioară pîsloase și glanduloase, marginea serată și ciliată, pețiol scurt. Fruct globulos-oval (cca 6 cm lung), glabru, nucile puțin turtite, coajă groasă, muchiat, miez dulce.
44. [CECC] Duceți-mă înapoi la cariere! – E vorba de carierele de piatră de la Siracuza, un fel de ocnă, unde vestitul tiran Dionisie trimitea pe cei pe care voia să-i pedepsească. Într-o zi l-a trimis acolo și pe poetul grec Philoxene, căruia tiranul, care se credea și el poet, i-a citit niște versuri. Solicitat să-și spună părerea, Philoxene a răspuns sincer că versurile sînt proaste. După cîtva timp, Dionisie, compunînd alt poem, l-a rechemat pe Philoxene să i-l citească. Și iarăși l-a întrebat ce părere are. Drept răspuns, poetul s-a adresat străjerilor care îl aduseseră, spunîndu-le: „Duceți-mă înapoi la cariere!” De atunci, cuvintele acestea sînt folosite cînd vrei să spui cuiva că opera asupra căreia ți s-a cerut părerea e de așa natură, încît preferi să te duci să spargi pietre… IST.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL