1. [CADE] ❍BORZA sm. invar. Trans. Bucov. = BORDEA.
2. [Șăineanu, ed. VI] borza f. Mold. și Buc. acelaș sens ca munteanul bordea. [Din borz].
3. [DEX '09] BORZĂ, borze, s. f. Gândac mare, negru, care trăiește în locuri umede și elimină la atingere o secreție rău mirositoare (Blaps mortisaga). – Formație onomatopeică.
4. [DEXI] borză s.f. (entom.) Gîndac mare, negru, care trăiește în locuri umede și care, la atingere, elimină o secreție rău mirositoare (Blaps murtisaga). • pl. -e. /form. expr.; cf. bărzăun.
5. [CADE] BOARZĂ – BORZĂ.
6. [CADE] BORZĂ (pl. -ze) sf. 🐙 Gîndac negru și mare (20-25 cm.), cu capul mic și lungăreț, care trăește prin locurile umede; cînd îl atinge cineva, dă afară un suc cu miros greu și neplăcut (Blaps mortisaga) (🖼 544).
7. [CADE] GOAMBĂ (pl. -te) sf. Trans. (MAR.) 🐙 1 = BORZĂ ¶ 2 ~-DE-CÎMP MĂZĂRAR.
8. [CADE] ❍ GOAND(R)Ă (pl. -de, -dre) sf. Bucov. (MAR.) 🐙 = BORZĂ.
9. [DLRM] BORZĂ, borze, s. f. Gîndac mare, negru, care trăiește în locuri umede și elimină la atingere o secreție rău mirositoare (Blaps mortisaga).
10. [Șăineanu, ed. VI] borză f. 1. Buc. insectă, muscă; 2. gândac negru (numit si gândacul morților) de piază rea. [Onomatopee (cf. bărzăun)].
11. [DOOM 3] borză s. f., g.-d. art. borzei; pl. borze
12. [DOOM 2] borză s. f., g.-d. art. borzei; pl. borze
13. [DE] BORZA, Alexandru (1887-1971, n. Alba Iulia), botanist român. Întemeietorul și animatorul geobotanicii din România. Fondatorul Grădinii Botanice a Univ. din Cluj. Studii în domeniul floristic și în sistematica plantelor superioare, de ecologie și geobotanică generală, de etnobotanică. Promotor al ocrotirii naturii în România. M. post-mortem al Acad. (1990).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL