1. [MDA2] călitură sf [At: BELDIMAN, E. 389 / Pl: ~ri / E: căli + -tură] 1 Călire (1). 2 (D. oameni) Întărire.
2. [CADE] CĂLITURĂ (pl. -turi) sf. Căleală [căli].
3. [Scriban] călitúră f., pl. ĭ. Felu de a căli. Partea unde o unealtă e călită. Pe-o călitură, de aceĭașĭ calitate, de aceĭașĭ teapă (fr. trempe): eraŭ pe-o călitură (Beld. 2270).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL