1. [DEX '09] CĂLDĂRAR, căldărari, s. m. Meșteșugar care face sau repară căldări (I) și alte vase (de aramă). – Căldare + suf. -ar.
2. [MDA2] caldarar sm vz căldărar
3. [MDA2] căldărar [At: IORGA, S. D. V, 7 / V: (îrg) caldar~ / Pl: ~i / E: căldare + -ar] 1-2 sm Meșteșugar care face sau repară căldări (1) sau alte vase de aramă Si: căldăraș2 (1-2). 3 sm Negustor de căldări (1) sau alte vase de aramă. 4 sn Lemn care ține lanțul căldării.
4. [CADE] CĂLDĂRAR sm. 1 ⊕ ⚚ Cel ce face și vinde căldări sau alte vase de aramă (🖼 745) ¶ 2 Olten. Parul de care e atîrnat lanțul căldării.
5. [CADE] CĂLDĂRAȘ1 sm. Băn. = CĂLDĂRAR 1.
6. [CADE] CĂLDĂRĂU sbst. Trans. VIC. = CĂLDĂRAR 2.
7. [DLRLC] CĂLDĂRAR, căldărari, s. m. Meșteșugar care face sau repară căldări și alte vase de aramă.
8. [DLRM] CĂLDĂRAR, căldărari, s. m. Meșteșugar care face sau repară căldări și alte vase de aramă. – Din căldare + suf. -ar.
9. [Șăineanu, ed. VI] căldărar m. cel ce face sau vinde căldări sau alte vase de aramă.
10. [Scriban] căldărár m. Care face saŭ vinde căldărĭ și alte lucrurĭ de aramă.
11. [DOOM 3] căldărar s. m., pl. căldărari
12. [DOOM 2] căldărar s. m., pl. căldărari
13. [DE] CĂLDĂRARU, com. în jud. Argeș; 3.459 loc. (1991).
14. [DRAM 2021] căldărar, căldărari, s.m. Meșteșugar care face căldări. ■ (onom.) Căldărar(u), nume de familie în jud. Maram. – Din căldare + suf. -ar (DEX, MDA).
15. [DRAM 2015] căldărar, căldărari, s.m. – Meșteșugar care face căldări; meșteșug specific țigănesc. ♦ (onom.) Căldărar, Căldăraru, Căldăraș, nume de familie (20 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din căldare + suf. -ar (DEX, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL