Definiție și ce înseamnă bulfeu

1. [DEX '09] BULFEU, bulfeie, s. n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară. – Din magh. bélfa.

2. [MDA2] bulfeu1 sm vz bufleu

3. [MDA2] bulfeu2 sn [At: DAMÉ, T. 13 / V: bal~, bâl~, bel~, ~fei, ~feie sf, ~fele sf / E: mg bélfa] Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară.

4. [DEXI] bulfeu s.n. (la car, la plug) Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară. • pl. -eie, -ele. și bulfei, bolfeu, bîlfeu s.n. /<magh. bélfa.

5. [CADE] BULFEU (pl. -fee), BULFEIU (pl. -eie) sn. Una din spetezele care leagă ceafa plugului de policioară (👉 JUG): căruțele ... cu proțapele strîmbate de trasul boilor, lăsați lîngă jug, cu funiile pe după bulfeiu LUNG. [ung. bélfa].

6. [DLRLC] BULFEU, bulfeie, s. n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară; lopățică. Ei că mi-or tăia Resteie, Bulfeie, Dalbe strămurări, Pari pentru căldări. TEODORESCU, P. P. 454. – Pl. și: (s. m.) bulfei (PĂSCULESCU, L. P. 97).

7. [DLRM] BULFEU, bulfeie, s. n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară. – Magh. bélfa.

8. [Scriban] bulféŭ și bolféŭ n., pl. eĭe (ung. bélfa). Lemnu opus resteuluĭ, fiulare, jiglă. – Și -féĭ (pl. eĭe) și -feĭe, belfeĭe (pl. eĭ). V. jug.

9. [MDA2] bâlfeu smn vz hulfeu

10. [MDA2] belfeu sn vz bulfeu

11. [MDA2] bolfeu smn vz bulfeu

12. [MDA2] bufleu sm [At: DELAVRANCEA, S. 229 / V: bulfeu1 / Pl: ~ei / E: ns cf bufi] Cățeluș gras.

13. [MDA2] bulfei snm vz bulfeu

14. [MDA2] bulfeie sf vz bulfeu

15. [MDA2] bulfele smp vz bulfeu

16. [MDA2] burfeu sn vz bulfeu

17. [DEXI] bîlfeu s.n. v. bulfeu.

18. [DEXI] bolfeu s.n. v. bulfeu.

19. [DEXI] bulfei s.n. v. bulfeu.

20. [CADE] ❍BELFEU = BULFEU.

21. [CADE] BÎLFEU – BULFEU.

22. [CADE] BOLFEU = BULFEU.

23. [Șăineanu, ed. VI] bulfeiu n. pl. cele două lemne curmezișe și perpendiculare ale jugului. [Ung. BÉLFA].

24. [Scriban] bolféŭ, -éĭ, -éĭe V. bulfeŭ.

25. [DOOM 3] bulfeu s. n., art. bulfeul; pl. bulfeie

26. [DOOM 2] bulfeu s. n., art. bulfeul; pl. bulfeie

27. [DER] bulfeu (bulfeie), s. n. – Bucată de lemn care leagă cele două piese orizontale ale jugului. Mag. bélfa (Mîndrescu 138).

28. [DRAM 2021] bulfeu, bulfeie, s.n. (reg.) Cele două lemne de la jug, care leagă policioara (lemnul de jos) de lemnul de sus. – Din magh. bélfa (DER, MDA).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] TOIEGEL, toiegele, s. n. Diminutiv al lui toiag. [Pr.: to-ie-] – Toiag […]
1. [DEX '09] TOIAG, toiege, s. n. 1. Baston pe care se sprijină cineva la […]
1. [MDA2] toiet sn [At: JAHRESBER. VI, 41 / P: to-iet / V: (reg) ~iot, […]
1. [DAR] toigă, toigi, s.f. (reg.) cărucior, căruță (mică). 2. [DRAM 2021] tóigă, s.f. (reg.) […]
1. [MDA2] toitan, ~ă [At: H I, 7 / V: (reg) tui~ / Pl: ~i, […]
1. [MDA2] tojmagi smp vz tocmagi 2. [DEX '09] TOCMAGI s. m. pl. (Reg.) Tăiței. […]
[MDN '00] TOKAI s. n. vin licoros, galben auriu, recoltat în Ungaria. (< fr. tokai) […]
[MDN '00] TOKAMAK s. n. instalație folosită la studiul reacțiilor termonucleare controlate, în vederea menținerii […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro