1. [DEX '09] BOBOTAIE, bobotăi, s. f. (Reg.) Vâlvătaie. – Bobot + suf. -aie sau contaminare între bobot și [vâlvă]taie.
2. [MDA2] bobotaie sf [At: DOSOFTEI, V. S. 130/22 / Pl: ~tăi / E: bobot + -aie] 1 (Reg) Vâlvătaie. 2 (Mun; Olt) Foc mic pe care-l fac copiii la începutul primăverii. 3 (Fig) Înfierbântare.
3. [DEXI] bobotaie s.f. (reg.) Vîlvătaie. • pl. -tăi. g.-d. -iei. /bobot + -aie; cf. vîlvătaie.
4. [CADE] BOBOTAIE, BOBĂTAIE sf. Flacără mare, flăcăraie, vălvătaie: Și-aș arde cu bobotaie. Ca și-o gireadă de paie (IK.-BRS.); Așa dintr’o micșoară scînteie, O mare să scornea bobătaie (BD.-DEL.) [bobot].
5. [DLRLC] BOBOTAIE, bobotăi, s. f. Flacără mare; vîlvătaie, vîlvoare. Pe dealul Tăurenilor se vedea bobotaia focurilor de la tîrlă. DAN, U. 52. Cu atita am noroc Că nu stau de fel în loc, Că m-aș aprinde de tot Ș-aș arde cu bobotaie, Ca și-o giradă de paie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 339.
6. [DLRM] BOBOTAIE, bobotăi, s. f. (Reg.) Flacără mare; vîlvătaie. – Din bobot + suf. -aie
7. [Șăineanu, ed. VI] bobotaie f. Tr. flacără mare, flăcăraie. [V. boboti].
8. [Scriban] bobotáĭe f. pl. ăĭ (d. bobotesc, cu suf. aĭe). Trans. Olt. Flacără mare, pălălaĭe, vîlvătaĭe.
9. [CADE] BOBĂTAIE 👉 BOBOTAIE.
10. [DOOM 3] bobotaie (reg.) s. f., art. bobotaia, g.-d. art. bobotăii; pl. bobotăi
11. [DOOM 2] bobotaie (reg.) s. f., art. bobotaia, g.-d. art. bobotăii; pl. bobotăi
12. [IVO-III] bobotaie, -tăi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL