Definiție și ce înseamnă boboană

1. [MDA2] boboană sf [At: DOSOFTEI, V. S. 163/2 / Pl: ~ne / E: mg babona] (Trs; Mol; mgm; lpl) 1 Farmece (făcute vecinilor, să le meargă rău) Cf solomonii, moșmoane, borboase. 2 Material folosit pentru farmece. 3 Superstiție. 4 (Îlv) A face -ne A face farmece.

2. [DEXI] boboană s.f. (la pl.) Farmece. ◊ Expr. A face boboane = a face vrăji, farmece. • pl. -e. /<magh. babona.

3. [CADE] BOBOANĂ (mai adesea pl. boboane sf. Mold. Trans. Maram. Farmec, vrajă; descîntec [ung. babona].

4. [Scriban] boboánă f., pl. e (ung. babona). Trans. Mold. Pl. Farmece, vrăjĭ.

5. [Șăineanu, ed. VI] boboane f. pl. Mold. și Tr. farmece: a face boboane, a vrăji. [Ung. BABONA].

6. [DER] boboană (boboane), s. f. – Vrajă, vrăjitorie, farmece. Sl. babuni „superstiție” (Miklosich, Lexicon, 10), de unde derivă și mag. babona. După DAR, direct din mag. Se folosește în Trans. și Mold. – Der. boboni, vb. (a face farmece). Cf. bazaconie.

7. [DLRLV] BOBOANĂ s. f. (Mold., Ban.) Farmec, descîntec, vrajă. A: Mearse la capiștea unde făcea împăratul boboanele aceale spurcate idolești. DOSOFTEI, VS. C: Bobonĕ. Praesligiae. Superstitio. AC, 331. Cuntinește și blastămă idolatria, cinste a tuturor dumnedzei striini, mîndria drăcească, farmecele și boboanele. CAT. B, 23; cf. CAT. B, 29. Etimologie: magh. babona. Vezi și boboni, bobonitor, bobonoșag. Cf. bobonoșag, cinie1 (2).

8. [DRAM 2021] boboană, boboane, s.f. (reg.; mag.) Vrajă, farmec, meșteșug, descântec; făcătură, măietură: „Da-i dragă că ști boboane” (Papahagi, 1925: 218). – Din magh. babona „superstiție” (Scriban).

9. [DRAM 2015] boboană, boboane, s.f. – (reg.; mag.) Vrajă, farmec, meșteșug, descântec; făcătură, măietură: „Da-i dragă că ști boboane” (Papahagi, 1925: 218). – Din magh. babona „superstiție” (Țiplea, 1906; Scriban, 1939) < sl. babuni (DER).

10. [DRAM] boboană, boboane, s.f. – Vrajă, farmec, meșteșug, descântec: „Da-i dragă că ști boboane” (Papahagi 1925: 218). – Din magh. babona „superstiție” (Țiplea 1906).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] mormânjeală sf [At: TDRG / Pl: nct / E: mormânji + -eală] 1 […]
1. [MDA2] mormânji vt [At: TDRG / Pzi: ~jesc / E: ns cf morânci, mânji] […]
1. [DEX '09] MORMÂNTAL, -Ă, mormântali, -e, adj. 1. De mormânt. ◊ Tăcere (sau liniște) […]
1. [DEX '09] MORMĂI, mormăi, vb. IV. Intranz. 1. (Despre urși) A scoate sunete scurte […]
1. [DEX '09] MORMĂIALĂ, mormăieli, s. f. Mormăit1. [Pr.: -mă-ia-] – Mormăi + suf. -eală. […]
1. [DEX '09] MORMĂIRE, mormăiri, s. f. Acțiunea de a mormăi și rezultatul ei. – […]
1. [DEX '09] MORMĂIT2, -Ă, mormăiți, -te, adj. (Despre cuvinte, sunete) Rostit încet și nedeslușit; […]
1. [MDA2] mormăitor, ~oare a [At: LB / V: ~rnă~, murmui~ / P: ~mă-i~ / […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro