Definiție și ce înseamnă bicisnicie

1. [DEX '09] BICISNICIE s. f. v. becisnicie.

2. [DEX '09] BECISNICIE, becisnicii, s. f. (Pop.) 1. Faptă de becisnic. 2. Starea omului becisnic. [Var.: bicisnicie s. f.] – Becisnic + suf. -ie.

3. [MDA2] becisnicie sf [At: DOSOFTEI, V. S. 180 / Pl: ~ii / E: becisnic + -ie] (Pop) 1 Ticăloșie. 2 Stare a omului becisnic.

4. [DEXI] becisnicie s.f. (pop.) 1 Slăbiciune fizică, neputință. 2 Nemernicie, ticăloșie. • pl. -ii. g. -d. -iei. /becisnic + -ie.

5. [CADE] BECISNICIE, Mold. BICISNICIE, ‡BEZCISNICIE sf. 1 Starea omului prăpădit, nevoiaș; păcătoșie, netrebnicie, nemernicie: nebunul e în stare să facă o așa becisnicie (ISP.) ¶ 2 ‡Necinste, ocară, rușine: cine numai al său bine și fericire cearcă, a tuturor răul și bezcisnicia pofteaște (CANT.) [becisnic].

6. [DEX '98] BECISNICIE, becisnicii, s. f. (Pop.) 1. Faptă de becisnic. 2. Starea omului becisnic. – Becisnic + suf. -ie.

7. [DLRLC] BECISNICIE, becisnicii, s. f. (Rar) 1. Neputință, slăbiciune fizică. 2. Nemernicie, netrebnicie, ticăloșie. Unde să calce ea cuvintul bucătăresei și să se amestece în certurile și becisniciile celorlalți? ISPIRESCU, L. 309.

8. [DLRM] BECISNICIE, becisnicii, s. f. 1. Slăbiciune fizică; neputință. 2. Nemernicie, ticăloșie. – Din becisnic + suf. -ie.

9. [Șăineanu, ed. VI] becisnicie f. starea celui becisnic: imbecilitate.

10. [Scriban] becisnicíe f. Slăbiciune sufletească orĭ trupească. – Și bi-.

11. [DOOM 3] !bicisnicie (înv.) s. f., art. bicisnicia, g.-d. art. bicisniciei; pl. bicisnicii, art. bicisniciile (desp. -ci-i-)

12. [DOOM 2] bicisnicie v. becisnicie.

13. [DOOM 2] becisnicie / bicisnicie (înv.) s. f., art. becisnicia / bicisnicia, g.-d. art. becisniciei / bicisniciei; pl. becisnicii / bicisnicii, art. becisniciile / bicisniciile

14. [DRAM 2021] becisnicie, becisnicii, (beciznicie), s.f. Starea omului becisnic; ticăloșie: „Du-te-n beciznicie și nu tot vorbi bazaconii, că tu pre multe știi” (Bilțiu, 1999: 192). – Din becisnic + suf. -ie.

15. [DRAM 2015] becisnicie, becisnicii, (beciznicie), s.f. – Starea omului becisnic; ticăloșie: „Du-te-n beciznicie și nu tot vorbi bazaconii, că tu pre multe știi” (Bilțiu, 1999: 192; Oncești). – Din becisnic + suf. -ie.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro