Definiție și ce înseamnă băloșire

1. [DEX '09] BĂLOȘIRE, băloșiri, s. f. Faptul de a se băloși. ♦ Boală a unor vinuri care se tulbură, devin vâscoase și se întind (ca uleiul). – V. băloși.

2. [MDA2] băloșire sf [At: ENC. AGR. / Pl: ~ri / E: băloși] 1 Lăsare de bale (1) Si: (reg) băloșare (1), băloșat1 (1), băloșit1 (1). 2 Umplere cu bale (1) Si: (reg) băloșare (2), băloșat1 (2), băloșit1 (2). 3 Alterare a unui lichid, care devine bălos și întins ca uleiul Si: băloșare (3), băloșat1 (3), băloșit1 (3).

3. [DEXI] băloșíre s.f. 1 Faptul de a (se) băloși. 2 Boală a unor vinuri care se tulbură și devin vîscoase (întinzîndu-se ca uleiul). • pl. -i. /v. băloși.

4. [DEX '98] BĂLOȘIRE, băloșiri, s. f. Faptul de a se băloși; (în special) boală a unor vinuri care se tulbură, devin vâscoase și se întind ca uleiul. – V. băloși.

5. [DLRLC] BĂLOȘIRE, băloșiri, s. f. Faptul de a se băloși; (în special) boală a vinurilor (albe) sărace în alcool și tanin, provocată de anumiți fermenți și caracterizată prin faptul că vinul se tulbură, devine vîscos și se întinde ca uleiul.

6. [DLRM] BĂLOȘIRE, băloșiri, s. f. Faptul de a se băloși; (în special) boală a unor vinuri, caracterizată prin faptul că acestea se tulbură, devin vîscoase și se întind ca uleiul.

7. [DEX '09] BĂLOȘI, băloșesc, vb. IV. Refl. (Despre vin, zeamă de varză etc.) A deveni bălos. – Din bălos.

8. [MDA2] băloși [At: DL / Pzi: ~șesc / E: bălos + -i] 1 vt A lăsa bale (1) Si: (reg) a băloșa (1). 2-3 vtr A (se) umple de bale (1) Si: (reg) a (se) băloșa (2-3) 4 (D. lichide, în special, d. vin, zeamă de varză etc.) A deveni bălos și întins ca uleiul Si: (reg) a se băloșa (4).

9. [DEXI] băloșá vb. I. v. băloși.

10. [DEXI] băloșí vb. IV. 1 refl., tr. A lăsa bale; a (se) umple de bale. 2 refl. (despre vin, zeamă de varză etc.) A deveni bălos. • prez.ind. -esc. și (reg.) băloșá vb. I. /bălos + -i.

11. [DLRLC] BĂLOȘI, băloșesc, vb. IV. Refl. (Despre vinuri, zeamă de varză etc.) A deveni bălos.

12. [DOOM 3] băloșire s. f., g.-d. art. băloșirii; pl. băloșiri

13. [DOOM 2] băloșire s. f., g.-d. art. băloșirii; pl. băloșiri

14. [DOOM 3] băloși (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se băloșește, 3 pl. se băloșesc, imperf. 3 sg. se băloșea; conj. prez. 3 să se băloșească; ger. băloșindu-se

15. [DOOM 2] băloși (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se băloșește, imperf. 3 sg. se băloșea; conj. prez. 3 să se băloșească

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] tăbuieț [At: CIHAC II, 399 / V: (reg) ~bâi~, ~bineț sn, ~iață, ~băiață […]
1. [DEX '09] TĂBULTOC s. m. v. tăbâltoc. 2. [MDA2] tăbultoc [At: CIHAC II, 495 […]
1. [MDA2] tăbeică sf [At: PAMFILE, I. C. 285 / V: (reg) ~băi-, ~bâi~, ~bui~, […]
1. [DEX '09] TĂBÂLTOC, (1) tăbâltoace, s. n., (2) tăbâltoci, s. m. (Reg.) 1. S. […]
1. [MDA2] tăbârcea sf [At: TDRG / V: (reg) ~lă / Pl: ~ele / E: […]
1. [DEX '09] TĂBÂRCI, tăbârcesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A purta (sau a ridica) […]
1. [DEX '09] TĂBÂRCI, tăbârcesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A purta (sau a ridica) […]
1. [DEX '09] TĂBÂRCI, tăbârcesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A purta (sau a ridica) […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro