1. [MDA2] băicon sn [At: BOCEANU, GL. / Pl: ~oane / E: nct] (Reg) Bolovan.
2. [Scriban] băĭcón n., pl. oane (cp. cu bucoi). Olt. Dun. Bolovan orĭ bulgăre: căutară copiiĭ să-l ajungă unu c’o păleață, altu cu niște băĭcoane. (NPl. Ceaur, 45).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL